ONU: În 2018 s-a înregistrat un record de concentraţii de gaze cu efect de seră

9

Concentrația gazelor cu efect de seră care determină încălzirea globală a atins un nivel record, potrivit unui raport al Organizației Meteorologice Mondiale a ONU.

Potrivit Green-Report, creşterile înregistrate de principalele gaze măsurate în 2018 au fost peste media din ultimul deceniu, ceea ce arată că acțiunile luate până în prezent pentru a lupta cu schimbările climatice nu au efect în atmosferă. OMM a declarat că diferența dintre ținte și realitate este atât „evidentă, cât și în creștere”.

Acest raport nu ia în calcul cantităţile de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă, ci pe cele care se menţin, având în vedere că oceanele absorb aproximativ un sfert din emisiile totale, la fel ca şi biosfera, care include pădurile.

”Nu există niciun semn de încetinire, şi cu atât mai puţin de diminuare, a concentraţiei de gaze cu efect de seră din atmosferă, în ciuda tuturor angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris privind clima”, a subliniat secretarul general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), Petteri Taalas, cu ocazia publicării buletinului anual privind concentraţiile de gaze cu efect de seră.

„Trebuie să reamintesc că ultima dată când Pământul a experimentat o concentrație comparabilă de dioxid de carbon a fost acum 3-5 milioane ani. Pe atunci, temperatura era cu 2-3 grade Celsius mai caldă, iar nivelul mării era cu 10-20 de metri mai mare decât acum.”

Potrivit oamenilor de ştiinţă, dioxidul de carbon (CO2), care este asociat cu activităţile umane şi constituie principalul gaz cu efect de seră care persistă în atmosferă, a înregistrat un nou record al concentraţiilor în 2018, cu 407,8 părţi pe milion (ppm), respectiv cu 147% peste nivelul preindustrial din 1750.

Din 1990, creșterea nivelului de gaze cu efect de seră a făcut ca efectul de încălzire al atmosferei să fie mai puternic cu 43%. Cea mai mare parte – patru cincimi – este cauzată de CO2. Însă, concentrațiile de metan și oxid de azot, celelalte două gaze de seră principale, au crescut și în 2018 cu o cantitate mai mare decât media anuală din ultimul deceniu.

Metanul, în cazul căruia 60% dintre emisii sunt de origine umană (creşterea animalelor, cultivarea orezului, exploatarea combustibililor fosili şi altele), şi protoxidul de azot – 40% din emisii sunt de origine umană (îngrăşământ, procese industriale şi altele) – au atins, de asemenea, vârfuri în ceea ce priveşte concentraţiile.

Protoxidul de azot joacă de asemenea un rol important în distrugerea stratului de ozon, care ne protejează de razele ultraviolete dăunătoare emise de soare. Gazul provine din utilizarea de îngrășăminte grele și arderea pădurilor şi este acum cu 23% mai mare decât în ​​1750. Observațiile sunt făcute de rețeaua Global Atmosphere Watch, care include stații din Arctica, munții înalți și insulele tropicale.

“Creșterea record a concentrațiilor de gaze cu efect de seră este un memento crud că, pentru toate progresele reale ale tehnologiei curate, încă trebuie să oprim creșterile globale ale emisiilor”, a declarat Nick Mabey, directorul executiv al think tankului E3G. „Nu se poate negocia cu sistemul climatic. Până să oprim investițiile noi în combustibili fosili și să extindem masiv puterea verde, riscurile provocate de schimbările climatice catastrofale vor continua să crească”.

În faţa situaţiilor de urgenţă climatică, statele s-au angajat la Paris în 2015 să pună în aplicare planuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, însă emisiile globale sunt în creştere.

Atunci când națiunile lumii au convenit Acordul de la Paris în 2015, s-au angajat să își reducă emisiile până la summitul anual al ONU privind climatul din 2020, care va fi găzduit de Marea Britanie la Glasgow. Summit-ul din acest an trebuie să facă lucrări pregătitoare vitale și începe pe 2 decembrie la Madrid, Spania. Iniţial, Chile era gazda evenimentului, dar l-au anulat din cauza tulburărilor civile.