VIDEO/ Prejudicii de circa 850 de milioane de lei, în urma ilegalităților în exploatarea substanțelor minerale utile. Cele mai frecvente încălcări
Acțiunile ilegale în procesul de exploatare a substanțelor minerale utile au adus la prejudicii în valoare de circa 850 de milioane de lei. Prejudiciul reparat este de doar 1,2 milioane lei sau 0,14 % din suma totală, potrivit constatărilor preliminare ale Comisiei de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului.
Potrivit deputatei PAS Ina Coșeru, președinta Comisiei de anchetă, deși s-a stabilit că prin acțiunile ilegale au fost aduse prejudicii în sumă totală de circa 850 de milioane lei, nimeni nu a fost atras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunilor legate de gestionarea frauduloasă a resurselor minerale utile. Au fost aplicate amenzi de circa 200 mii de lei, au fost pornite 55 de cauze, iar 8 au fost transmise în instanța de judecată. Inspectorii de mediu au inițiat doar trei acțiuni civile pentru încasarea unui prejudiciu de 4,2 milioane de lei. În acest context, Ina Coșeru susține că se observă neglijență în exercitarea atribuțiilor de serviciu a inspectorilor de mediu.
„Cei care au capturat statul Republica Moldova și l-au transformat în stat oligarhic, nu doar au admis, dar au fost părtași și participanți activi la distorsionarea cadrului normativ, inclusiv în domeniul exploatării resurselor minerale utile”, a declarat Ina Coșeru.
Potrivit raportului comisie de anchetă, cele mai frecvente încălcări depistate au fost:
-Extragerea neautorizată a substanțelor minerale din extravilanul localităţilor, precum şi lipsa de reacție din partea autorităților publice în adoptarea măsurilor pentru contracararea acestor fenomene negative;
-Valorificarea substanțelor minerale utile de către agenții economici cu încălcarea prevederilor contractelor de folosință a subsolului, perimetrului minier, planurilor de execuție, exploatare, recultivare, etc.;
-Desfășurarea activității de exploatare minieră pe terenurile cu destinație agricolă, în lipsa excluderii temporare a acestora din circuitul agricol și fără achitarea despăgubirilor corespunzătoare de producție agricolă;
-Neexecutarea obligației privind recultivarea sectoarelor de teren degradate de lucrări miniere, ca rezultat solului şi mediului înconjurător cauzându-se prejudicii în proporţii considerabile.
Deputata a mai menționat că prin modificarea codului subsolului, în anul 2017, au fost excluse un șir de competențe ale instituțiilor statului de intervenție în cazul încălcării legislației în acest domeniu. Inspectoratul pentru Protecția Mediului poate aplica ușor amendă pentru o persoană fizică care arde în ogradă frunzele, însă nu are nici o pârghie de a sancționa hoții care fură zeci și chiar sute de milioane de lei din resursele statului.
„Sunt încă foarte multe fapte neilucidate. Urmează să clarificăm câți foști miniștri, demnitari cu putere de decizie au intrat în posesia unor cariere”, a declarat deputata PAS Mariana Cușnir. Totuși parlamentara nu a putut divulga nume, precizând că ancheta este încă în curs de desfășurare.
Parlamentara a declarat că este necesară o modificare a legislației și a cadrului normativ în domeniu. Ea a vorbit și despre lipsa unui sistem de schimb de date între autoritățile responsabile și de situațiile când pasează una de la alta responsabilitățile. Potrivit ei, autoritățile ar fi creat intenționat un vid legislativ care permite abuzurile din sistem și prejudicierea mediului înconjurător.
„Vrem să transmitem un mesaj foarte clar celor care încasează venituri nejustificate și încalcă cadrul legal. Această situație nu va mai fi tolerată. Urmează să modificăm cadrul normativ și să facem ordine în acest domeniu. Resursa naturală este resursa statului, a tuturor cetățenilor, în egală măsură. Ea trebuie utilizată legal, rațional”, a mai declarat Cușnir.
Deputatele au precizat că Comisia de anchetă va continua monitorizarea relațiilor privind exploatarea resurselor minerale utile și va elabora un raport final și va veni cu recomandări.