Experţi cehi şi ucraineni au analizat toxinele din sedimentele rămase după aruncarea în aer a barajului de la Kahovka 

Experți cehi și ucraineni au analizat un set de mostre din sedimentele prelevate de pe fundul lacului de acumulare Kahovka, din regiunea Zaporojie din Ucraina, care este gol după ce barajul a fost distrus de armata rusă anul trecut. Ei au constatat niveluri alarmante de DDT (insecticid) și alte toxine pe plaja publică din oraşul Zaporojie.

Experţii subliniază că distrugerea barajului Kahovka, la 6 iunie 2023, a fost unul dintre cele mai izbitoare exemple de daune aduse mediului cauzate de invazia rusă în Ucraina. Aruncarea în aer a barajului a dus la inundarea pe scară largă a terenurilor agricole și a localităţilor. Suprafaţa fostului rezervor de apă a fost în mare parte drenată, fiind „dezgoliţi” aproape 2.000 de kilometri pătrați din fosta albie a lacului, relatează pe site-ul său ONG-ul ceh Arhika.

Cercetătorii au analizat șapte mostre: cinci din râul Nipru (Dnipro) și două din craterele lăsate de rachete rusești S-300. Niprul este al treilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga și Dunăre) şi se varsă în Marea Neagră.

Cele mai proaste rezultate au venit de la examinarea unei zone acoperite anterior de apă, de pe plaja centrală din oraşul Zaporojie: un loc folosit de populația locală pentru relaxare. Doar retragerea apelor a scos la iveală aici, de exemplu, conducte mari de canalizare. Există o puternică suspiciune că o serie de întreprinderi locale sunt conectate ilegal la sistemul de canalizare, astfel încât este imposibil să se cunoască exact ce curge prin ţevi și de unde provine.

Printre alte toxine – precum arsenicul, mercurul sau cromul – analizele de laborator au arătat o prezență ridicată a pesticidelor interzise și periculoase DDT. Au fost constatate şi niveluri relativ mai scăzute ale unui alt insecticid dăunător, HCH. Se presupune că sedimentele au acumulat aceste substanțe toxice în anii lungi de funcționare a barajului, în special în perioada agriculturii sovietice. Dar cercetătorii subliniază că este necesară determinarea sursei exacte.

„Un asemenea nivel ridicat de poluare în locul de recreere a oamenilor este o îngrijorare serioasă. Concentrațiile de DDT și HCH sugerează aflarea în preajmă a unui obiectiv puternic contaminat, cum ar fi un depozit vechi de pesticide. Nu dorim să provocăm panică, dar trebuie să informăm localnicii și să identificăm sursa. Ar fi foarte periculos dacă toxinele ar pătrunde în lanțul alimentar sau, de exemplu, oamenii ar duce sedimentul în grădinile lor și ar cultiva legume. Prin intrarea în lanțul trofic, DDT se poate depune în corpul uman și poate provoca efecte adverse asupra sănătății”, spune Olexiy Angurets, expert în ecologie și dezvoltare durabilă al campaniei „Aer curat pentru Ucraina”, care este derulată în parteneriat cu Arnika.

Probele prelevate de pe plaja din Zaporojie au arătat niveluri extreme de alți câțiva poluanți periculoși. În cazul benzo(a)pirenului, puternic cancerigen și mutagen, nivelurile care indică necesitatea decontaminării (stabilite în Cehia), au fost depășite de peste 2300 de ori. Un alt presupus cancerigen, benz(a)antracen, a fost găsit într-o concentrație de peste 500 de ori peste pragul admisibil. De asemenea, analizele au relevat o poluare semnificativă cu uleiuri minerale, care în general pot proveni de la activităţile din industria grea sau de la rafinării.

Al doilea cel mai poluat loc a fost identificat la confluența râurilor Suha Moskovka și Nipru în orașul Zaporojie. Sedimentele sunt puternic contaminate cu metale grele, în special cu arsen, mangan și crom. Cauza se presupune că este diferită de cea a „Plajei DDT” și este atribuită faptului că instalațiile industriale deversează ape uzate în râu, făcând apa maro-roșcată și foarte mineralizată.

„Războiul exacerbează efectele poverilor ecologice vechi și multiplică riscurile ecologice create anterior. Dar rezultatele confirmă, de asemenea, că pentru remedierea poverilor ecologice istorice trebuie să existe o discuție serioasă despre planurile de redresare postbelică. Odată ce Ucraina a respins amenințarea rachetelor rusești și a invaziei ca atare, trebuie să vorbim despre cum să ne asigurăm că ucrainenii sunt protejați de amenințarea invizibilă, dar cu atât mai periculoasă, a substanţelor toxice. Suntem onorați să putem ajuta societatea civilă ucraineană să facă acest lucru”, conchide Marcela Černochová, coordonatorul proiectelor Arnika în Ucraina.

Studiul a fost efectuat în cadrul programului „Clean Air for Ukraine” („Aer curat pentru Ucraina”) și a fost realizat în cadrul unei colaborări mai ample dintre organizațiile civice ucrainene, ONG-ul Arnika (Cehia) și compania cehă Dekonta, pentru a ajuta Ucraina să asigure un mediu mai sigur pentru cetăţeni.