Tăierea copacilor este necesară uneori: cine decide amploarea „lucrărilor sanitare” și cât lemn de foc extragem din păduri

Când vedem copaci tăiați sau lucrări de tăiere în desfășurare, primul gând care ne vine adesea în minte este că asistăm la o tăiere ilegală. În Republica Moldova, tăierile ilegale reprezintă o realitate, dar foarte des este vorba și despre tăieri în scopuri sanitare, necesare pentru sănătatea pădurilor. Cum se decide cât lemn poate fi recoltat prin astfel de lucrări și cât este alocat pentru încălzire în perioada rece a anului? În ce măsură cererea de lemn pentru foc influențează aceste decizii? Și, mai ales, cum reușește „Moldsilva” să combată tăierile ilegale, să reîmpădurească terenurile și să prioritizeze speciile arboricole pentru un echilibru forestier sănătos? Ne răspunde Iulian Mamai, șeful Direcţiei fond forestier, arii protejate şi regenerarea pădurii.

Lucrările de igienă – necesare pentru sănătatea pădurilor 

Anual, în pădurile Republicii Moldova au loc „lucrări sanitare” – așa sunt numite în popor. În limbaj silvic, poartă denumirea de „lucrări de igienă”. Scopul acestora este menținerea sănătății arboretelor prin îndepărtarea arborilor uscați, afectați de dăunători sau alte probleme.

„Aceste tăieri nu sunt planificate dinainte, ele derivă din starea curentă a pădurilor”, explică Mamai. Procesul presupune mai multe etape, începând cu examinarea documentației silvice și identificarea sectoarelor afectate. Apoi, specialiștii stabilesc volumul de lemn ce urmează să fie extras și autorizează tăierile și executarea în anul următor.

„Volumul de masă lemnoasă recoltat prin tăierile de igienă este înregistrat în evidența contabilă și ulterior comercializat. Acesta reprezintă un produs rezultat implicit din acele lucrări executate și este valorificat conform procedurii, fiind pus la dispoziția populației ca lemn de foc pentru sezonul rece”, specifică reprezentantul „Moldsilva”.

Cererea de lemn nu influențează planificarea lucrărilor

Deși cererea de lemn pentru încălzire este un factor important, Iulian Mamai subliniază că aceasta nu influențează volumul de tăiere planificat. „Tăierile nu sunt influențate de cererea de lemn pentru încălzire. Lucrările sunt reglementate prin amenajamente silvice care stabilesc volumele de tăiere pentru fiecare perioadă de 10 ani. Ceea ce contează este starea pădurii și necesitățile acesteia”, adaugă Mamai.

În ultimii cinci ani, agenția a recoltat aproximativ 550.000 de metri cubi de lemn, iar aceste cantități au fost dedicate atât produselor principale, cât și celor secundare, inclusiv lemnului de foc.

În anul 2024, tăierile de igienă au reprezentat 141.249 m³ din volumul total al tăierilor silvice de 538.117 m³.

Cum combate Agenția „Moldsilva” tăierile ilegale

Tăierile ilegale sunt un fenomen care a fost întotdeauna prezent acolo unde este pădure, iar pentru a le preveni și combate eficient, Agenția „Moldsilva” colaborează cu alte instituții.

„În acest scop, de către Agenția „Moldsilva”, în comun cu reprezentanții structurilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), sunt create grupe mobile mixte pentru prevenirea și contracararea cazurilor de tăieri ilegale”, menționează Iulian Mamai.

Șeful Direcţiei fond forestier, arii protejate şi regenerarea pădurii, mai adaugă că Agenția „Moldsilva” nu este dotată cu echipament, precum sunt colegii de la MAI și IPM. Astfel, angajații „Moldsilva” au rolul de constatator.

„În contracararea acestor tăieri ilegale este implicat personalul silvic, care, conform atribuțiilor de serviciu, sesizează prezența tăierilor ilegale. În acest scop avem angajați 925 de pădurari care au ca atribuții de funcție asigurarea pazei și integrității Fondul Forestier din cantonul transmis sub pază”, menționează Iulian Mamai.

Potrivit articolului 122 din Codul Contravențional, tăierea ilegală sau vătămarea arborilor și arbuștilor se sancționează cu amendă de la 50 la 100 de unități convenționale (2500 – 5000 lei) aplicată persoanelor fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore. În cazul persoanelor juridice, amenda poate fi de la 300 până la 500 de unități convenționale (adică 15.000 – 25.000 de lei).

„Până la 1 decembrie 2024 au fost înregistrate și documentate 291 de cazuri de tăieri ilicite, cu un prejudiciu estimat la peste 1,1 milioane de lei”, adaugă Mamai.

Stejarul, frasinul, paltinul, teiul, plopul, salcia și salcâmul – specii prioritare în cadrul PNERP

În cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor (PNERP), speciile prioritare pentru plantare includ stejarul, frasinul, paltinul, teiul, plopul, salcia și salcâmul. Selecția acestora depinde de tipul de stațiune (caracteristicile terenului, cum ar fi tipul de sol, relief) și de preferințele celor care alocă terenuri pentru împădurire.

„Pepinierele silvice din Republica Moldova oferă acum 32 de specii de puieți, iar conform studiilor, sortimentul utilizabil în acest program ar putea include până la 85 de specii. Suntem în proces de experimentare a introducerii a circa 10 specii din zonele limitrofe, pentru a identifica speciile capabile să facă față provocărilor schimbărilor climatice, în special în sudul țării”, explică Iulian Mamai.

Printre speciile experimentate în sud se numără cerul și gârnița, două tipuri de stejar adaptate condițiilor din această zonă.

De asemenea, Iulian Mamai menționează că „Moldsilva” a început de curând experimentarea puieților cu rădăcină protejată, care asigură o rată de prindere de peste 80%, comparativ cu rata de cel mult 50-60% în cazul puieților cu rădăcină nudă.

„Avem primele sectoare plantate cu acest tip de puieți într-un proiect finanțat de Serviciul Forestier American, care se derulează la întreprinderea de stat „Tighina”, ocolul silvic Hârbovăț. De asemenea, un sector a fost plantat cu puieți cu rădăcină protejată de către o organizație non-guvernamentală la întreprinderea de stat „Telenești”.

Citește mai mult: Prima plantare de puieți cu rădăcină protejată la Hârbovăț: 5400 de puieți plantați cu succes

În anul 2023, au fost plantați aproximativ 24 de milioane de puieți. Pentru 2024, s-a plantat peste 26 de milioane de puieți, atât pentru împăduriri noi, cât și pentru completări.

Moldsilva invită populația să participe la împădurirea Moldovei

Pentru a încuraja un număr mai mare de participanți la acțiunile de împădurire, Agenția „Moldsilva” subliniază nevoia unei comunicări constante privind importanța implicării civice.

„Este necesar ca această muncă de conștientizare să fie desfășurată în permanență, astfel încât oamenii să înțeleagă că implicarea fiecăruia dintre noi ne va ajuta să depășim efectele schimbărilor climatice”, subliniază Iulian Mamai.

În anul 2023, aproximativ 12.000 de voluntari au participat la acțiunile de împădurire, iar în 2024 – 16.000 de persoane.

„Totodată mizăm pe implicarea mass-media și a ONG-urilor în promovarea programului, astfel încât să avem o prezență cât mai mare, să păstrăm pădurile existente și să creăm noi suprafețe acoperite cu pădure”, adaugă Iulian Mamai, șeful Direcţiei fond forestier, arii protejate şi regenerarea pădurii.

În toamna anului 2023, Republica Moldova a lansat un challenge istoric  –  să ne mobilizăm cu toții și să plantăm în următorii 10 ani peste 145 000 ha de păduri. Provocarea se numește Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor. Vă îndemnăm să facem istorie împreună.

***

Material produs de Ecopresa în cadrul proiectului „Festivalul Pădurilor”, realizat de Societatea Ecologică „Biotica”, cu sprijinul Suediei, în parteneriat cu Asociația Jurnaliștilor de Mediu, Aparatul Președintelui Republicii Moldova și Ministerul Mediului și face parte din Programul Național de Împădurire.