STUDIU/ Pădurile native, mai eficiente la conservarea biodiversităţii

Pădurile native cu vegetaţie bogată ar trebui prioritizate în cadrul demersurilor de conservare a ecosistemelor, fiind capabile să stocheze mai mult carbon, să furnizeze mai multă apă, să prevină mai eficient eroziunea solului şi să susţină mai bine biodiversitatea în comparaţie cu pădurile plantate, conform unui studiu recent, publicat online în jurnalul Science, informează agenţia Xinhua și Agerpres.

Cercetători din şapte ţări, inclusiv China, Marea Britanie şi Brazilia, au analizat aproximativ 26.000 de înregistrări din 264 de cercetări efectuate pe teren în 53 de ţări. Ei au descoperit că nu toate metodele de refacere a suprafeţelor împădurite au avut aceleaşi rezultate, pădurile native, care includ o diversitate de arbori, arbuşti şi specii erbacee depăşind în performanţe pădurile create de mâna omului – dintr-un număr limitat de specii de arbori – în ceea ce priveşte serviciile ecosistemice, cum ar fi stocarea carbonului, controlul eroziunii solului şi alimentarea cu apă.

În cazul refacerii pădurilor în stil plantaţie, controlul eroziunii solului are cel mai mult de suferit, în timp ce aprovizionarea cu apă este mai problematică, în special în climatele mai aride – tocmai acolo unde apa este mai rară, potrivit cercetătorilor.

Rezultatul comparaţiei celor două metode principale de restabilire a suprafeţelor împădurite a fost publicat luni, de Ziua Internaţională a Pădurilor, marcată anual pe 21 martie.

Plantaţiile de arbori prezintă un avantaj în producţia de lemn, însă nu sunt la fel de utile comparativ cu refacerea pădurilor naturale în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii, potrivit studiului.

“Când obiectivele de restaurare vizează beneficiile de mediu, ar trebui să ne propunem să refacem pădurile native”, a declarat Hua Fangyuan, autoare principală a studiului şi cercetătoare la Institutul de Ecologie al Universităţii Beijing.

Studiul a constatat de asemenea că în cazul multor plantaţii vechi sau abandonate din întreaga lume care nu mai sunt utilizate la producţia de lemn, transformarea lor în păduri naturale va genera beneficii mai mari pentru mediu. În acest sens, Hua a declarat pentru Xinhua că mai multe echipe internaţionale de cercetare au încercat să reproducă bogăţia de specii a pădurilor primare în cadrul plantaţiilor pentru a restabili biodiversitatea şi funcţionarea ecosistemului.

Potrivit cercetătorilor, acesta a fost primul studiu la nivel mondial care a comparat performanţele celor două metode principale de reîmpădurire. “Putem începe acum să înţelegem sinergiile şi compromisurile între diferite obiective de restaurare şi, astfel, să contribuim la luarea deciziilor în cunoştinţă de cauză”, a declarat la rândul său Andrew Balmford, de la Departamentul de Zoologie al Universităţii din Cambridge, coautor al studiului.