FOTO/VIDEO: Și-au onorat trecutul și au pus la cale viitorul. „Școală Veche – timpuri noi”, sărbătoarea care a unit oamenii

Locuitori din trei sate din raionul Telenești – Suhuluceni, Ghermănești, Coropceni – s-au unit și au făcut un eveniment extraordinar, pentru a-și onora trecutul și a pune la cale viitorul. Sute de săteni au muncit zi și noapte pentru Sărbătoarea comunitară „Școală Veche – timpuri noi”, astfel că evenimentul a ieșit de o frumusețe nemaiîntâlnită. Evenimentul a avut loc pe teritoriul școlii vechi de la Suhuluceni, în apropiere de primăria din localitate.

Expoziții de zestre, cum nu s-au mai văzut, în case mari improvizate, au atras vizitatori din cele mai îndepărtate colțuri ale țării. Covoare, icoane, obiecte de artizanat, războaie de țesut, bucate alese gătite de gospodinele și gospodarii de la Suhuluceni, Ghermănești, Coropceni, sunt doar câteva dintre elementele care au creat o atmosferă de neuitat și ne-au îndemnat să venim la sărbătoare și în anul viitor.

Oamenii de prin părțile locului sunt de o cumsecădenie rară și au fost foarte bucuroși să primească oaspeți. Și pentru copii au fost organizate diverse activități. Aici, la sărbătoare, am savurat cele mai gustoase copturi tradiționale, sarmale, plăcinte, învârtite, vărzări și multe alte mâncăruri, dar și băuturi răcoritoare, preparate de gospodarii și gospodinele din Suhuluceni, Ghermănești și Coropceni.

Doritorii au experimentat arta de țesere a covoarelor, iar cei pasionați de călătorii au participat la un atelier de turism, organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

Pentru localnicii și oaspeții curioși au fost organizate și discuții – despre gestionarea eficientă a deșeurilor, despre calitatea apei, crearea pepinierelor.

Adunând lume de peste lume la sărbătoare, locuitorii celor trei sate și-au împărtășit și o durere mare pe care o au – lacul care desparte satele Suhuluceni și Coropceni a secat. Odinioară plin cu apă pe o suprafață de 55 de hectare, astăzi a rămas doar stuf și mâl. Oamenii îți doresc reînvierea lacului, iar acesta a fost și motivul pentru care și-au unit eforturile la un eveniment comunitar, ca să-și spună povestea. Chiar și programul artistic de la inaugurarea sărbătorii a fost dedicat lacului. A fost pus în valoare folclorul, pe scenă urcând artiști locali, dar și de talie națională, cu rădăcini în aceste sate.

În acest an, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic a instruit oameni din aceste trei sate pe subiecte legate de bugetare participativă, implicare comunitară, scrierea de proiecte. Această sărbătoare a fost un rezultat major al proiectului – sute de oameni au participat la organizarea evenimentului. La fel, printr-un efort colectiv și voluntar, ei au curățat fântâna de pe teritoriul Școlii Vechi, care a servit și ca sursă de apă pe durata evenimentului.  Totodată, locuitorii au venit la eveniment cu mostre de apă din fântânile lor, care au fost analizate-expres pe gratis de un laborator al Agenției de Mediu, invitat la eveniment.

Calitatea apei pe care o consumăm

Agenția de Mediu a venit la evenimentul comunitar cu un laborator de testare a calității apei. Mai mulți săteni au adus apă de la fântânile lor. Ce au arătat testele? „pH-ul apei este 7,85, adică este în limitele normei, norma fiind cuprinsă între 6,5 și 9,5. pH este un indice, care expres ne demonstrează calitatea apei. Atunci când pH-ul este mai mic de normă, aceasta înseamnă că apa din bază trece în acid. Iar acesta este un indicator că apa este poluată de la băligar sau în apropiere se deversează ape uzate. Ulterior, se face analiza biochimică a apei, pentru a afla exact din ce cauză a fost poluată apa”, a precizat pentru ecopresa.md Vasile Parașciuc, reprezentant al Agenției de Mediu, Laboratorul de referință de mediu.

Probele de apă care au fost aduse de oameni la Suhuluceni, ca să fie verificate de specialiști ai Agenției de Mediu, au arătat că apa conține o concentrație sporită de săruri, mai mare decât norma. „Sărurile pot fi și naturale. Nu e tot timpul vorba de o problemă de poluare. Depinde în ce zonă se află fântâna sau sonda arteziană. Poate fi concentrație mare de cloruri, de fosfor, de exemplu. Trebuie efectuată analiza biochimică a apei, pentru a afla exact ce săruri au o concentrație sporită. Aceste analize pot fi efectuate ulterior inclusiv în laboratoare ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică”.

O probă de apă de la o fântână din satul Ghermănești, raionul Telenești, a arătat că pH-ul este mai mare decât norma, la fel, este sporită și conductivitatea apei. „Conductivitatea cea mai bună este de până la 1000 miligrame la un litru. Testele de laborator au arătat: conductivitatea apei este de 1925 de miligrame la un litru. Depășiri ale normei nu există, deoarece norma e de până la 2500 de miligrame la un litru. Dar, dacă apa respectivă este folosită pentru băut, poate exista risc pentru sănătate”, a precizat Vasile Parașciuc.

Ludmila este locuitoare a satului Suhuluceni, raionul Telenești. A adus apa de la fântâna, care se află la intrare în gospodăria sa. „Ni s-a spus că se vor face analize la apă, sunt curioasă să știu, ce fel de apă folosim”, a spus femeia. Analiza de laborator a arătat: pH-ul apei este de 7,56, iar conductivitatea apei este de 2185 de miligrame la un litru. Concentrația de săruri solubile este una mare. „Când fierbem apa în ceaun, vasul se face alb. Acum înțeleg că este din cauza sărurilor”, a menționat Ludmila.

Apa de la Suhuluceni, puțin dură și cu mult clor

A venit să vadă care sunt rezultatele testelor de laborator și Elena Doboș, profesoară de chimie la Gimnaziul de la Suhuluceni. Profesoara a fost curioasă să afle care este concentrația ionilor de clor în apa din fântâni, dar și care este concentrația ionilor de SO4. „Vreau să văd și care este concetrația de carbonați, ca să știu dacă apa este sau nu dură la noi. Pe timpuri, programa școlară prevedea o lucrare practică, în cadrul căreia se determina calitatea apei. Acum așa ceva nu există, din păcate. Din practica mea cunosc: apa de la Suhuluceni conține mai mulți ioni de clor decât trebuie, și este o apă puțin dură”, a spus Elena Doboș.

Cum putem crește copaci, pentru a putea planta păduri?

Cresc în pepiniere puieți de arbori și arbuști, iar ulterior acești copăcei sunt plantați pe teritoriul diferitor instituții – școli, grădinițe, de exemplu. Soții Șevcenko din Chișinău au creat și dezvoltat o mică afacere în acest sens și au venit la Suhuluceni să împărtășească din experiența lor. „Creștem copaci cu rădăcini protejate. Avantajul acestor arbori constă în faptul că ei pot fi replantați, pe parcursul întregului an, cu excepția iernii”, a explicat Oleg Șevcenko, fondatorul Inițiativei „Casa Pădurii”. El spune că are în pepiniera sa în jur de 50 de specii de arbori, arbuști, liane și crește doar plante care îi plac, iar printre acești copaci sunt și specii rare. La evenimentul comunitar a adus mai multe exemplare de nuc negru, pe care l-a replantat cu ajutorul sătenilor.

„De exemplu, nucul negru nu este un copac răspândit, dar foarte folositor pentru natură, are un miez foarte gustos. Spre deosebire de nucul obișnuit, coaja nucului negru se strică mai greu. Se folosește în medicină, pentru ameliorarea digestiei. Din nuc negru se prepară tincturi, care se utilizează pentru tratamentul unor boli de piele”.

În colecția familiei Șevcenko sunt și trei specii de stejar – stejar roșu, obișnuit și canadian. Gingko biloba, o altă o plantă medicinală, rar întâlnită în Republica Moldova, dar și evodia daniellii, un arbore melifer, sunt alte două specii crescute cu grijă în pepinierele soților Șevcenko.

Bucate gătite la cuptor și covoare țesute, cu vopsea eco

Lilia Rusu este din satul Coropceni, raionul Telenești, și a prezentat la eveniment diverse bucate tradiționale, care se coc în cuptor, cu prilejul unor sărbători religioase, cum ar fi Crăciunul sau Paștele. Aici am găsit cozonac, pască, dar și ouă încondeiate. Nu lipsesc de pe masă sarmalele, prăjiturile, tocăniță din carne cu mămăligă. Toate bucatele îți fac din ochi și te îndeamnă să le guști, iar atunci când întrebi la ce preț le poți procura, gospodina nu cere un preț fix, dar ești îndemnat să lași atâția bani cât te lasă inima – banii colectați vor fi folosiți în comunitate. Colacul mirelui, al miresei, plăcinta învârtită, cu brânză de oi și cu nuci, dar și saraliile, un alt fel de plăcinte, pe care le preparau încă bunicile noastre, sunt alte bucate, care au adunat în jurul Liliei Rusu o mulțime de cumpărători.

Un covor de dimensiuni mari, de 5 metri pe 2 metri, stă în spatele femeii și înfrumusețează mica ogradă improvizată. „Este țesut de mamele noastre, nu la fabrici. Și este vopsit cu vopsele naturale. Vopseaua o obțineau din coji de ceapă, nuci, sfeclă roșie, din infuzie de flori de tei”, a relatat Lilia Rusu.

Pot colecta separat deșeuri de echipamente electrice și electronice

Grație organizației neguvernamentale ECOSAVE, la Suhuluceni au fost aduse două boxe pentru deșeuri de echipamente electrice și electronice, care au rămas acolo, în localitate, aceasta fiind o donație pentru localnici. De ce a fost nevoie de acest gest? „Cu toții aveți acasă lucruri vechi sau stricate, pe care nu le mai folosiți. E vorba de fier de călcat, televizor, baterii uzate. Să știți că aceste obiecte, dacă stau acasă sau, mai rău, dacă le aruncați la groapa comună de gunoi, pot să dăuneze naturii, mediului și sănătății”, a atenționat Lilia Curchi, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic. De exemplu, o singură baterie uzată poate polua un metru pătrat de pământ și 10 litri de apă. Boxele au fost plasate în clădirea Casei de Cultură de la Suhuluceni și în curând în localitate vor demara și campanii de colectare a electrocasnicelor uzate.

Pentru a nu produce deșeuri din plastic, organizatorii evenimentului au adus butelii cu apă, iar oamenii au fost îndemnați să vină cu sticla de acasă, ca să o poate reumple pe durata zilei. Localnicii au primit în dar din partea proiectului recipiente reutilizabile pentru apă.

Pandemia a separat oamenii, iar sărbătoarea i-a adus din nou împreună

Iacob Stegărescu, primarul comunei Suhuluceni, comună din care fac parte satele Suhuluceni și Ghermănești, a menționat că astfel de evenimente sunt foarte importante, deoarece adună oamenii împreună. „Eu într-adevăr mi-am dorit așa ceva. Scopul meu acesta și a fost, ca să adun lumea, s-o scot din casă, oamenii să se cunoască, să implic în sărbătoare cât mai multă lume. Din păcate, pandemia COVID a separat oamenii”, a menționat primarul de Suhuluceni, care a precizat că, în total, în organizarea evenimentului, s-au implicat voluntar peste 200 de persoane. Potrivit lui Iacob Stegărescu, la sărbătoare au reușit să adune bani femeile care au vândut bucate, preparate de ele.

Și primarul satului Coropceni, Nicolae Badan, a subliniat că oamenii au avut ocazia să se revadă, iar unele dintre gospodine au reușit să prezinte rețete ale bucatelor îndrăgite. Totodată, evenimentul a readus la viață tradițiile și obiceiurile din moși-strămoși. „Demult nu am avut așa sărbătoare. S-au implicat mulți oameni”, a spus primarul de Coropceni.

„Împreună putem schimba lucrurile spre bine”

Suhuluceni este satul de baștină al Liliei Curchi, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic. „Aici, la baștina mea, oamenii pot să organizeze lucruri frumoase împreună. Împreună putem răzbate. Lumea ne-a cam uitat. Dar sunt convinsă că noi, prin această sărbătoare, prin faptul că ne-am mobilizat, am arătat că trei sate sunt o forță aici, la Telenești, și că noi putem împreună schimba lucrurile spre bine”, a spus directoarea executivă a AJMTEM.

Cele două primării cu trei localități – Suhuluceni, Ghermănești, Coropceni – au intrat și în familia Uniunii Europene, după ce au aderat la inițiativa europeană Convenția Primarilor pentru Energie și Climă. „Acest lucru va permite localităților să acceseze fonduri europene. În următoarele două luni, cu sprijinul Uniunii Europene, vor fi elaborate și Planurile de acțiuni pentru energie și climă, în care va fi o prioritate reabilitarea iazului dintre aceste două localități. Convenția Primarilor este o inițiativă prin care sperăm că vom reuși să atragem fonduri și pentru eficientizarea termică a clădirilor, dar și ca să putem aduce energia solară în școli și grădinițe. Sperăm astfel să ridicăm localitățile noastre la nivelul pe care îl merită, adică la nivel european”, a subliniat Lilia Curchi.

Cătălina Molodoi, directoare dezvoltare a Asociației Jurnaliștilor de Mediu, a ținut să menționeze că evenimentul a fost unul inedit. „Eu am mai văzut evenimente în care erau covoare, am mai văzut evenimente în care erau prosoape, dar așa o bogăție de zestre a neamului și oameni frumoși nu am văzut nicăieri. Cred că acestei sărbători i se va duce vestea în toată republica. Și sunt sigură că la anul va veni lumea din toată republica ca să petreacă aici. Văd aici un potențial enorm pentru dezvoltare”, a menționat Cătălina Molodoi.

Sărbătoarea comunitară „Școală Veche – timpuri noi” a fost organizată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, în cadrul proiectului EU4Accountability, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova ) și implementat de ALDA East, European Partnership for Democracy și People in Need Moldova, în cadrul proiectului „Implicare comunitară, pentru o mai bună guvernare locală” în raionul Telenești. Partenerii evenimentului sunt primăriile Suhuluceni și Coropceni. Cofinanțarea evenimentului este realizată cu sprijinul Suediei.