Piața fierului vechi din Republica Moldova: 150 de mii de tone de metal uzat rămân necolectate

Metalul uzat este deșeul cel mai bine colectat în Republica Moldova, pentru că este cel mai scump. Câștigă oamenii care se ocupă de adunarea fierului vechi și-l predau firmelor, câștigă și companiile specializate. Dar și în domeniul colectării metalelor există o „subterană” cu aspecte negative, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. Companiile mici riscă să dea faliment, din cauza că nu pot concura cu „giganții” în condițiile legislației actuale, iar piața să fie monopolizată din nou. Astfel, o mulțime de oameni și-ar pierde veniturile. De asemenea, zeci de mii de tone de fier vechi, sub forma unor mașini nefuncționale și altor echipamente tehnice, rămân necolectate cu anii și ruginesc prin ogrăzile gospodarilor, în loc să fie repuse în circuitul economic. Din motivul că legea nu-i obligă pe deținători să achite o taxă de mediu pentru rablele neevacuate. Mai există în Republica Moldova și o piață tenebră a metalelor – aceasta creează o competiție neloială și prejudiciază natura. Statul ar trebui să facă ordine în domeniu – pentru avantaje economice, pentru mai multă echitate socială și pentru un mediu mai curat, mai sănătos și mai plăcut ochilor.       

Dintre toate tipurile de deșeuri, metalul uzat este colectat cel mai bine în Republica Moldova – vreo 300 de mii de tone pe an, constată economistul Veaceslav Ioniță. În același timp, circa 150 de mii de tone de metal (50% din cantitatea colectată anual) n-au fost colectate în 2023 și există riscul să nu fie colectate nici în 2024, avertizează expertul în emisiunea sa de pe internet.

De ce există un asemenea risc? Pentru că se încearcă din nou monopolizarea pieței de metale feroase și neferoase, „prin diverse inginerii legislative și tertipuri”, trage economistul un semnal de alarmă.

Companiile mici nu pot ține pasul cu cele mari și riscă să dea faliment

Firmele mai mici riscă să dea faliment pentru că le este greu să achite impozitele de rând cu companiile mari. Aceasta ar însemna că aproximativ 1.500 de angajați ai companiilor mici își vor pierde locurile de muncă. De asemenea, ar rămâne fără venituri peste 85.000 de oameni care câștigă din colectarea și predarea fierului vechi, iar ei fac parte din categoriile sociale cele mai vulnerabile, avertizează Veaceslav Ioniță.

„Statul ar trebui să vadă cum poate sprijini această ramură, dar nu să facă mai rău decât este”, subliniază expertul, cerându-le autorităților statului să împiedice instituirea unui monopol.

„Avem practic un nou sistem de impozitare și la fiecare etapă de tranzacționare se aplică 7%, ceea ce este o absurditate. Deșeurile nu sunt bunuri. Când au fost bunuri, pentru ele s-a plătit Taxa pe Valoare Adăugată (TVA). Aplicarea TVA pe deșeuri nu există nicăieri, în nicio țară”, susține economistul.

Constatările acestuia sunt sprijinite de Serghei Lungu, președintele Asociaţiei patronale din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL”.

„La începutul anului 2024, au fost introduse taxele de 7% din suma tuturor vânzărilor și din suma tuturor serviciilor pentru companiile care dețin licență și vând spre reciclare deșeuri de metale feroase și neferoase. Acest lucru face imposibilă existența mai multor companii mici din domeniu, le face necompetitive. Nu toate companiile au capacitatea să exporte deșeuri de metale”, explică Serghei Lungu.

Potrivit lui, este o mare nedreptate TVA-ul la deșeuri. „Resturile de metale sunt bunuri scoase din uz. Atunci când au ieșit de la producător, pentru ele s-a achitat TVA. Acum, când au devenit deșeuri, se aplică din nou TVA și rezultă dublu TVA”, susține Serghei Lungu.

CITEȘTE ȘI: Containere deteriorate și mari pagube pentru oraș din cauza deșeurilor aruncate incorect

„Mașinile fantomă” – o sursă majoră de fier vechi

Care ar fi acum o sursă majoră de fier vechi în Republica Moldova? Mașinile importate în număr foarte mare în ultimii 10-15 ani și care acum stau defecte prin gospodării, indică economistul.

În luna martie 2024, în țară se aflau „270 de mii de „mașini fantomă”, adică mașini care nu mai trec revizia tehnică, nu mai circulă, poate că deja sunt dezasamblate”, potrivit lui. Iar aceasta înseamnă zeci de mii de tone de fier care așteaptă să fie reciclat. Pe lângă mașini, mai există și altă tehnică din metal nefuncțională.

De ce „mașinile-fantomă” și alte echipamente tehnice stau prin ogrăzi, pe sub garduri și nu sunt predate cu anii la fier vechi?

„Nu avem o legislație adecvată care să stimuleze acest mecanism. Omul, dacă are o mașină pe care n-o folosește, nu suportă niciun fel de plată. În alte țări există taxe ecologice. La noi, mașina stă sub gard și nimeni nu se deranjează. Când ai de achitat o taxă, ești interesat să o dezasamblezi și să predai metalul”, explică Veaceslav Ioniță, solicitat de Ecopresa.

Cât valorează piața moldovenească a metalelor și ce venituri are populația?

În 2024, piața metalelor din Republica Moldova este estimată la 61,5 milioane de dolari. Este un nivel similar celui din 2015, potrivit datelor prezentate de expert. În ultimii 10 ani, valoarea acestei piețe a crescut până la vreo 90 de milioane de dolari în anii 2018-2020, după care a atins un record în 2021 – 142,5 milioane de dolari. Ulterior, a fost în scădere în special din cauza conjuncturii pe plan internațional – reducându-se la 53,4 milioane de dolari în 2023.

Familiile antrenate în colectarea deșeurilor de metal au avut cele mai mari venituri în 2021 – 1,35 miliarde de lei. În 2022, veniturile lor au scăzut la 766 de milioane de lei, iar în 2023 – la 401 milioane de lei. În 2024, veniturile sunt estimate să crească la 480 de milioane de lei.

În 2021, metalul era cumpărat de la populație cu 320 de dolari pentru o tonă, în timp ce pe piața regională prețul era de 425 de dolari pentru o tonă. În 2023, prețul de achiziție de la populație a scăzut la 212 dolari pentru o tonă (pe piața regională – 346 de dolari pentru o tonă). În 2024, prețul de achiziție de la populație este de vreo 225 de dolari pentru o tonă (pe piața regională – 350 de dolari pentru o tonă).

Monopolul înseamnă cu 20% mai puține venituri pentru oamenii ce predau fier vechi

Cât a existat monopolul pe piața metalelor (deținut de firmele controlate de Vladimir Plahotniuc), populația care s-a ocupat de colectarea și predarea fierului vechi a primit doar o jumătate din veniturile cuvenite, constată Veaceslav Ioniță.

„Perioada de aur, fără monopol, au fost anii 2020-2022, când au primit 75% din prețul metalului colectat. În 2024, vor primi circa 65-70% din preț. Iar introducerea unui nou monopol îi va lipsi pe cetățeni de cel puțin 20% din aceste venituri”, estimează economistul.

Piața tenebră a fierului uzat – interesată doar de câștig, nu și de impactul asupra mediului 

Există în Republica Moldova și o piață tenebră a metalelor, care creează o competiție neloială în procesul de colectare și are o activitate păguboasă pentru mediu, povestește pentru Ecopresa Marius Morozan, ambasadorul reciclării al MoldRec. El se referă la acele entități economice care, în baza unor autorizații sau alte acte permisive, colectează de la populație contra bani obiecte vechi ce conțin metal, dar pe care nu le valorifică în mod ecologic – extrag doar componentele de metal, în timp ce fragmentele din plastic le aruncă la platformele pentru deșeurile comune sau pe unde apucă. Dacă adună acumulatoare uzate, iarăși le interesează doar metalul, în timp ce electrolitul (acidul sulfuric) îl pot turna pur și simplu pe sol sau în ape, contaminându-le. Își permit asemenea grozăvii pentru că Legea funcționează slab și nu au teama că pot fi trași la răspundere.

CITEȘTE ȘI: Frigiderul stricat nu se ţine lângă coteţul găinilor! Aparatele şi lămpile din „vechea generaţie” conţin mercur