Nistrul apărat prin acțiuni stradale (Galerie foto)

Reprezentanţii a mai multor organizaţii ale societăţii civile au protestat, la Chișinău, la 14 martie 2018, pronunţându-se împotriva barajelor pe Nistru, extinderii Complexului Hidroenergetic Nistrean (de la Nahoreany – Naslavcea la Novodnestrovsk) și planurilor Ucrainei de a construi alte 6 hidrocentrale pe Nistru în amonte de cea de la Novodnestrovsk. Aceste construcții riscă să lase fără apă la robinet circa o jumătate din populația Moldovei, au reiterat protestatarii.

În fața Ambasadei Ucrainei la Chișinău și a Guvernului R. Moldova, protestatarii (peste 50 de persoane) au scandat „Nu barajelor pe Nistru”, „Nu hidrocentralelor pe Nistru”, dorind să determine autoritățile din Ucraina să renunțe la planurile de construcție a hidrocentralelor pe Nistru. De asemenea, participanții și-au manifestat dezacordul față de procesul negocierilor dintre Ucraina și R. Moldova, în privința funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean. Ei au solicitat negocieri transparente, prezentarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului, includerea prevederilor privind respectarea debitului ecologic a fluviului Nistru etc.

Prev

1of17

Next

În timpul acțiunii de protest, participanții au solicitat Guvernului Republicii Moldova să întreprindă următoare acțiuni:

• Să promoveze interesele cetățenilor Republicii Moldova!
• Să ceară părții ucrainene prezentarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului din bazinul hidrografic a fluviului Nistru în urma extinderii Complexului Hidroenergetic Nistrean și a celor 6 hidrocentrale planificate a fi construite pe teritoriul Ucrainei. Elaborarea unui astfel de studiu este obligatoriu conform prevederilor legislației europene, care se regăsește și în Acordul de Asociere a fiecărei din țări în parte, precum și conform Convenției ONU privind Evaluarea Impactului asupra Mediului în Context Transfrontalier (Convenția Espoo), la care au aderat ambele țări (Republica Moldova – în 1994, Ucraina – în 1999). Până nu va fi prezentat acest studiu, Guvernul Republicii Moldova nu trebuie să se angajeze în semnarea Acordului privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean;
• Să ceară părții ucrainene prezentarea studiului impactului social și economic asupra întregului bazin hidrografic a fluviului Nistru, în urma extinderii construcției Complexului Hidroenergetic Nistrean și a celor 6 hidrocentrale planificate a fi construite pe teritoriul Ucrainei;
• Să ceară și să includă în prevederile Acordului respectarea debitului ecologic a fluviului Nistru în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean, care să asigure procesele de autoepurare a apei fluviului Nistru. Conform datelor științifice, acest debit se estimează a fi de cca 250 m³/s. Termenii care se negociază acum, sunt de 130 m³/s, solicitat de partea moldavă și 100 m³/s, solicitat de partea ucraineană. Debitul de 130 m³/s este minimul necesar pentru a asigura cu apă potabilă locuitorii din Chișinău, dar acest debit reduce din capacitatea de autoepurare a apei fluviului Nistru și nu garantează o calitate bună a apei care va ajunge la pompa Î.M. „Apă-Canal Chișinău”. Astfel, există riscul, că vor fi necesare echipamente mai sofisticate de tratare a apei pentru a aduce apă potabilă la robinetele locuitorilor capitalei, ceea ce obligatoriu se va solda cu creșterea tarifelor la apă;
• Să ceară și să includă în prevederile Acordului parametrii pentru debitele de primăvară, necesare pentru protecția biodiversității în aria protejată de talie internațională „Nistrul de Jos”;
• Să ceară și să stipuleze în Acord sistemul de plată pentru pierderile serviciilor ecosistemelor în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean, plată efectuată de Ucraina Republicii Moldova, conform principiului „poluatorul plătește”, stipulat atât de legislația europeană, cât și în cea internațională (ONU);
• Să restabilească controlul asupra graniței Republicii Moldova, care oficial trece la jumătatea barajului de pe Nistru de la Nahoreany (CHE-2). Acest control l-a pierdut, în anii 2010, în urma ocupării abuzive de către Ucraina a părții Republicii Moldova de baraj. Astfel, pierzând controlul asupra propriei granițe de pe baraj, Republica Moldova a pierdut și controlul asupra debitului fluviului Nistru în aval de hidrocentrală;
• Să nu admită darea în arendă a unui teritoriu a Republicii Moldova, de cca 19,22 ha, de-a lungul fluviului Nistru în amonte de barajul CHE-2 a Complexului Hidroenergetic Nistrean, care ar închide totalmente accesul Republicii Moldova spre fluviul Nistru, sub pretextul fortificării acestor terenuri cu risc sporit de inundații. De facto, partea ucraineană dorește, astfel, să extindă lacul de acumulare și să-i crească capacitatea de acumulare a apei cu încă 8 m înălțime, pe de o parte, și, pe de altă parte, să-și asigure accesul la fondurile externe pentru construcția celor 6 hidrocentrale planificate în amonte de Complexul Hidroenergetic Nistrean.

O serie de obligații are și nu le îndeplinește nici Cabinetul de Miniștri a Ucrainei. În timpul protestului s-a cerut de la Guvernul Ucrainei:

• Să respecte cetățenii Republicii Moldova și propriei cetățeni care locuiesc în orașul Odessa!
• Să respecte și să implementeze legislația națională de mediu, care a fost armonizată la Directivele europene de mediu, așa cum prevede Acordul de Asociere UA-UE;
• Să respecte prevederile Convenției Espoo, pe care a ratificat-o încă în 1999;
• Să elaboreze studiul de impact asupra mediului atât pentru cazul extinderii Complexului Hidroenergetic Nistrean, cât și pentru cazul construcției celor 6 hidrocentrale planificate, și să supună acest studiu consultărilor publice transfrontaliere, așa cum prevede Convenția de Evaluare a Impactului asupra Mediului în Context Transfrontalier (Convenția Espoo). Aceeași procedură trebuie să fie respectată și desfășurată și conform Directivelor europene de mediu, care sunt stipulate în Acordul de Asociere UA-UE;
• Să respecte regimul hidrologic a fluviului Nistru, respectiv debitul ecologic, pentru protecția biodiversității acvatice, care asigură procesele de autoepurare a apei fluviului;
• Să respecte granița Republicii Moldova pe barajul de pe Nistru de la Novodnestrovsk;
• Să fie gata să compenseze pierderile serviciilor ecosistemelor fluviului în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean, care sunt pe teritoriul Republicii Moldova.