Ministra Mediului, despre cadrul normativ din domeniu: Este foarte mult haos, sunt foarte multe neconformități

O eroare – astfel numește ministra Mediului situația în jurul ordinului privind deschiderea sezonului de vânătoare 2021-2022, după ce în monitorul oficial au apărut cu 11 specii mai mult decât în documentul supus consultărilor publice. Într-un interviu pentru ecopresa.md, Cantaragiu vorbește despre prioritățile mandatului său, problemele din sistem și primele luni în funcția de ministră a Mediului.

Doamna Cantaragiu, de peste o sută de zile, deși nu la prima experiență de a activa într-un minister, sunteți în funcția de ministră a Mediului, după ani buni lucrați într-un ONG de mediu. Ați definitivat o viziune clară a Autorității Centrale de Mediu asupra întregului domeniu pentru perioada mandatului încredințat? Care sunt elementele cheie ale acestei viziuni? Unde poate fi găsită această viziune?

Iuliana Cantaragiu: Viziunea mandatului pe domeniul protecției mediului este reflectată în programul de Guvernare și se va axa pe domeniile prioritare pe care ne vom concentra activitatea: managementul integrat al resurselor de apă, managementul integrat al deșeurilor, și gestionarea durabilă a pădurilor și extinderea suprafețelor împădurire. Aceștia sunt pilonii pe care ne vom focusa în următorii patru ani de mandat. 

Numiți trei cele mai importante priorități și termenele de realizare a acestora?

Iuliana Cantaragiu: Cea mai importantă acțiune – să facem instituțiile statului funcționale, în al doilea rând – să facem regulă în cadrul normativ, fiindcă ce am găsit astăzi sunt multe probleme în sistem. Este foarte mult haos, sunt foarte multe neconformități, ambiguități în cadrul normativ, în legislație, în cadrul normativ secundar, care lasă loc de foarte multe interpretări din partea beneficiarilor, autorităților, organelor de control sau care eliberează autorizații. Aceste ambiguități lasă, permit abuzuri, care se întâmplă în domeniul mediului și respectiv ceea ce ne-am pus ca obiectiv să facem aceste instituții funcționale. Ce înseamnă acest lucru – înseamnă reformarea instituțiilor în așa mod ca ele să funcționeze, conform misiunii pe care trebuie să o îndeplinească fiecare. Cine are de eliberat acte permisive, trebuie să le elibereze corespunzător, cine are de exercitat controlul – să o facă, cine are de gestionat anumite categorii de resurse – să le gestioneze corespunzător…

Acum noi facem o evaluare instituțională a sectorului, o analiză comprehensivă cu ceea ce se ocupă astăzi și ce ar trebui să facă conform atribuțiilor, ce fel de atribuții ar trebui să aibă aceste instituții pentru ca să asigurăm o calitate  bună a mediului.

Cadrul normativ trebuie pus în aplicare de oameni, cum conlucrați cu cei care sunt în sistem de ani buni?

Iuliana Cantaragiu: Oamenii care și-au îndeplinit munca corect, și care sunt corecți, oamenii ăștia vor continua să lucreze mai departe. Cei care au abuzat și care apar în rapoartele noastre de control,  și rapoartele care sunt furnizate, în cazul ăsta Curtea de Conturi, ăia vor fi trași la răspundere. Asta-i tot. 

Cum se vedeau lucrurile ca ONG-istă și cum sunt acum, după ce ați trecut la minister?

Iuliana Cantaragiu: Ele se văd diferit, când ești în afara sistemului tu vezi aparențele, când ești în sistem – tu ai acces la mai multe informații și vezi lucrurile mai în profunzime

Primele 100 zile de activitate au fost marcate de situația râului Nistru și de sezonul de vânătoare 2021-2022. Cu referire la vânătoare ați reproșat societății civile de mediu că a fost tăcută. În context, voiam să vă întreb cum Ministerul a colaborat cu societatea civilă de mediu, de câte ori s-a întâlnit cu aceasta?

Iuliana Cantaragiu: Când eram în societatea civilă, de fiecare dată când se schimba ministrul, noi întotdeauna solicitam întâlnirea cu noul ministru, acum nu știu care este situația. Fiind în funcția de ministru nu am primit niciodată nicio solicitare din partea societății civile să avem o astfel de ședință. Dar, dacă reprezentanții societății civile simt necesitatea să avem o astfel de întâlnire, noi suntem deschiși.

Totodată, ați menționat că ministerul a fost supus presiunilor și a trebuit să dați explicații și deputaților. Ne puteți spune cine sunt deputații cărora a trebuit să le oferiți explicații?

Iuliana Cantaragiu: Este perioada când de obicei se deschide sezonul de vânătoare, atunci au venit diferite solicitări din partea diferitor grupuri de vânători, inclusiv de la Asociația Vânătorilor și Pescarilor – îmi scriau pe toate canalele de comunicare, oameni care mă cunosc și care nu mă cunosc, de ce nu deschidem sezonul de vânătoare, și așa mai departe. Acești oameni, când nu i-au satisfăcut explicațiile noastre, au intervenit și la doamna prim-ministru, după care i-am explicat poziția noastră și doamnei prim-ministru. Au încercat să intervină prin deputați, deputații nu solicitau să deschidem sezonul, lor li se puneau întrebări, ei nu știau răspunsu, ne puneau nouă întrebări și noi reveneam cu explicații. Ca să zic așa, bombardamentul ăsta informațional venea pe toate canalele, încercând bineînțeles să creeze o presiune să deschidem acest sezon. 

Când a fost supus consultărilor publice era un șir de comentarii, eu nu am văzut atâta activism la comentarea unui proiect de act normativ de către public. Aici erau câteva pagini de comentarii de ce trebuie să fie permisă vânătoarea pentru gâște și rațe. Nu am văzut contraargumente și Academia de Științe, Institutul de Zoologie, a dat aviz pozitiv anterior la foarte multe specii, la mult mai multe decât am permis noi. 

Ordinul privind vânătoarea publicat în monitorul oficial și cel supus consultărilor au fost diferite, în cel din monitorul oficial conținându–se  11 specii de păsări care nu erau înainte, două dintre care vulnerabile, la recomandarea cui au fost incluse? 

Iuliana Cantaragiu: Da, e o eroare care a fost făcută de minister, noi am avut discuții foarte punctuale cu persoana respectivă, care este nemijlocit responsabilă de curarea acestui domeniu.

Un alt subiect a fost cel al Nistrului și anume impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean.  Recent a fost făcută publică și componența delegației care va negocia Acordul privind funcționarea CHE. De ce nu este niciun reprezentant al societății civile?

Iuliana Cantaragiu: În echipele de negocieri a Acordurilor Internaționale, de obicei,  nu intră societatea civilă, asta este un standard  internațional. În comisia nistreană, care este totalmente alt format și alt format de discuții, are un pic altă misiune, acolo sunt reprezentanți ai societății civile, dar când se negociază acorduri internaționale între state, de obicei, nu este societatea civilă. 

Înțelegem că printre aspectele care se vor discuta ține și darea în arendă a circa 19 hectare din teritoriului R. Moldova, dar și compensarea daunelor aduse mediului. Rezultatele acestor negocieri vor fi publice?

Iuliana Cantaragiu: Astăzi acordul conține partea cu arendă, aspectele privind protecția mediului care nu sunt foarte desfășurate. Noi pledăm pentru stabilirea modului în care ar trebui să funcționeze acest complex hidroenergetic nistrean. Cât privește aspectele de compensare, trebuie să vedem în ce formă și care ar fi metodologia de calcul. Când ea să fie elaborată, în ce format și de către cine, ce ar trebui să conțină, e un subiect cu multe întrebări.

Negocierile încă nu au început, abia a fost formată echipa. Noi vom comunica despre proces, dar ca orice proces de negociere nu trebuie să ne așteptăm la rezultate imediat. Atunci când două părți au interese diferite, când nu au găsit un consens pe un subiect, tu poți să discuți foarte mult timp pe acest subiect, și nu-i neapărat că după fiecare discuție ai foarte mult de povestit…

Ministerul, alături de Președinție, au anunțat despre planurile de a împăduri în zece ani 100 mii de hectare. Și în această toamnă s-au plantat  zeci de mii de puieți în cadrul campaniei de înverzire a plaiului. S-au cheltuit sume importante, dar cine ține evidența terenurilor împădurite, cine îngrijește acești puieți ca să ajungă arbori mari, să devină perdele de protecție?

Iuliana Cantaragiu: Asta intră în sarcina Agenției Moldsilva să desfășoare activitatea și mai departe să urmărească, să întrețină plantațiile și să le aducă la masiv. Dar Agenția Moldsilva este responsabilă de teritoriile pe care ea le gestionează nu și pe cele care sunt gestionate de alți actori. Am dat indicații IPM să monitorizeze și să verifice dacă pomii care au fost repartizați într-adevăr au fost și plantați. 

Problema constă în întreținerea plantațiilor, fiindcă nu neapărat cei care se ambalează în plantat își asumă responsabilitatea ulterior de a avea grijă de plantație. Pentru ca plantația să ajungă la masiv primii trei ani de zile sunt criuciali, copacii trebuie prășiți și trebuie să ai grijă ca animalele domestice să nu intre în plantație. Și aici este o problemă enormă. Toamna aceasta noi am continuat tradiția în forma în care ea este, să nu o întrerupem. Acum suntem în proces de elaborare a conceptului de împădurire a țării, pentru a atinge obiectivul pe care ni l-am propus, unde vom lua în calcul și aceste aspecte. 

Unde ne recomandați să vizităm un teren, plantat cu 10 ani în urmă, și să vedem pe viu rezultatele plantărilor? 

Iuliana Cantaragiu: Nu cunosc. 

Dar ce acțiuni va întreprinde ministerul pentru a conserva pădurile existente? Cum veți lupta cu mafia pădurilor, despre care ați menționat că există?

Iuliana Cantaragiu: În primul rând să aducem regulă în cadrul normativ, în al doilea rând să facem regulă la implementare și la autorizare și în al treilea rând să facem transparență. Mergem pe ideea de a tăia după necesități, unde există cerere de lemn de foc, să-l furnizăm. Să tăiem cât este necesar, nu abuziv și acolo unde s-a eliberat autorizația pentru tăiere, să fie și un panou informativ pe care să fie indicat tipul de tăieri și autorizația. Vrem să facem și o aplicație care să reflecte același lucru, să existe legătura între autorizație, arborele care va fi tăiat și autoritatea fie ea publică locală, agentul economic, sau instituția subordonată Moldsilvei, să indice în aplicație, când vor avea loc lucrările, perioada, ca și organul de control să poată, să vizualizeze în timp real toate activitățile astea și să poată să-și exercita controlul. Și atunci când nu respecți toate astea, să fii tras la răspundere. Astea sunt planurile care sunt acum în proces de lucru, sperăm în câteva luni să le finalizăm și să aducem mai multă transparență în acest proces.

Tot recent Guvernul a dat aviz pozitiv proiectului de lege care vizează permiterea incinerării anvelopelor uzate. Parlamentul deja a votat proiectul în prima lectură. Comunitatea neguvernamentală de mediu, majoritatea dintre ONG, s-au pronunțat anterior împotriva incinerării deșeurilor. Nu este periculoasă arderea anvelopelor pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor?

Iuliana Cantaragiu: În societatea civilă opiniile erau împărțite, eu de exemplu eram persoana care susțineam metoda asta de tratare a deșeurilor și aici nu vorbesc doar despre anvelope. Temerea pe care o invocau anterior societatea civilă și eu o înțeleg, anumiți oameni mai bine zis, era că nu aveau încredere în instituțiile statului. Nu că ar fi o problemă coincinerarea, dar că nu aveau încredere în instituțiile statului că își vor exercita atribuțiile, având în vedere gradul de coruptibilitate enormă în țara noastră ș.a. Este just și lucrul ăsta, le dau dreptate pe de o parte, dar, pe de altă parte, e rolul nostru să ne asigurăm ca instituțiile să fie funcționale, pentru asta am venit aici, e rolul nostru, dacă noi nu putem asigura lupta cu corupția, să scoatem corupția și nu putem asigura funcționalitatea instituțiilor statului, nu are sens noi să existăm. 

Rolul nostru, rolul instituțiilor statului este să garanteze un mediu curat, așa cum este consemnat în Constituție, respectiv toate eforturile pe care noi le întreprindem trebuie să meargă în direcția asta. Și să aplicăm cele mai bune practici existente astăzi pe planetă, cele mai bune tehnologii, ca să putem într-adevăr trata deșeurile care există, dar în modul în care să le valorificăm, valorificându-le prin reciclare, transformându-le în energie, căci oricum ardem gaz, de exemplu la Termocentrale, oricum ardem combustibil, pentru a produce căldură, pentru a produce apă caldă, înseamnă că noi putem arde, dacă există acest petrol în formă solidă, noi tot îl putem arde și transforma în energie. 

Sunteți ministră și reprezentați un partid aflat acum la guvernare. Cât de mult vă influențează politicul?

Iuliana Cantaragiu: Eu mă bucur de o echipă care este armonizată. Bineînțeles, în cadrul echipei sunt diverși oameni care au diverse opinii, ceea ce este normal să fie, o multitudine de opinii, și e normal să fie discuții și contradicții și anume prin diferite discuții tu poți să ajungi la un rezultat mai bun. Este un proces normal, dar eu mă bucur că fac parte dintr-o echipă cu care pot discuta și pot promova ideile de protecție a mediului pe care le-am avut, astfel nu aș fi acceptat să fiu ministră a Mediului, pentru că nu am venit pentru confort aici, sub nicio formă, aș putea spune că confort am avut până a fi ministru. Eu mă bucur că echipa din care fac parte este destul de open minded  și subiecte care nu sunt atât de populare în domeniul mediului, pot și am cu cine să le promovez și mă bucur de susținerea echipei.

Pentru a avea cetățeni responsabili față de mediu este nevoie ca elevii să fie obișnuiți din școli să respecte și să protejeze natura. Aveți în plan de a propune Guvernului să introducă în curricula școlară ca obiect obligatoriu, educația ecologică? Conlucrați cu Ministerul Educației la acest subiect?

Iuliana Cantaragiu: Când s-a format Guvernul, am avut chiar atunci la început discuții cu toți miniștrii, inclusiv cu ministrul Educației  privind colaborarea. Dar, la momentul actual, sincer vorbind, fiecare dintre noi, văzând mai multe dedesubturi ale sistemului, prima sarcină este în primul rând să facem regulă în sistem, să scoatem corupția, temerea principală, ca să facem instituțiile funcționale, ulterior probabil ne vom aprofunda, probabil și pe partea asta educațională. Ministerul Mediului are în plan desfășurarea unor campanii naționale de comunicare pe domeniile prioritare pe care și le-a setat. Nu trebuie să ne axăm doar pe tineri, da educația tinerilor de astăzi este rezultatul societății, cum va arăta societatea mâine, dar astăzi în societate sunt foarte mulți adulți, care fac condițiile care sunt astăzi. Campaniile de comunicare de conștientizare și de educare trebuie adresate adulților, eu aș vedea mai prioritar chiar, de fapt, educația adulților comparativ cu educația tinerilor.

Cum vi se pare site-ul Ministerului? Dar și colaborarea Ministerului cu mass-media?

Iuliana Cantaragiu: La separarea MADRM în două ministere Ministerul Agriculturii și Mediului, s-a separat și site-ul, și este, la momentul actual, foarte trunchiat, încă nu este format, și este în proces. E un lucru de care se ocupă echipa de comunicare de la Guvern și e un proces care durează. Site-ul ministerului va arăta altfel, astăzi, cum el arată, e de genul s-a tăiat cu ferăstrăul un site.

Colaborarea ministerului cu presa se face prin comunicatorul de presă, sunt solicitări din partea mass-mediei, știu că au fost satisfăcute.

Care sunt cele mai mari probleme de mediu în Republica Moldova? Cum pot fi acestea remediate? 

Iuliana Cantaragiu: Cea mai mare problemă este calitatea mediului, asta este problema. Eu mă axez pe calitatea apei, care este una din resursele de bază pentru existența vieții. Gestionarea integrată a resurselor de apă este una dintre prioritățile ministerului pentru următorul mandat. Sunt câteva surse de poluare, le luăm după prioritate, întâi apele uzate, urmează deșeurile și fertilizanții, pe al treilea loc. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale se ocupă de alimentarea cu apă și sanitație, noi colaborăm cu el și împingem pe agenda acestuia necesitatea construcția stațiilor de epurare. În același timp, vrem să reformăm Fondul Ecologic Național și să deschidem acces pentru agenții economici să acceseze fonduri pentru construcția stațiilor de preepurare a apelor uzate. Vom implementa și programul național de gestionare a deșeurilor la nivel național, în cadrul căruia va fi construită infrastructura primară pentru gestionarea integrată a deșeurilor.

Într-o intervenție la Europa Liberă, ați menționat: „Visul meu e să văd o Moldovă cu ape curate, cu multe păduri, cu cetățeni responsabili față de mediu”. Ce a făcut/face Ministerul ca măcar o părticică din vis să devină realitate?

Iuliana Cantaragiu: Visul rămâne în vigoare. Există un progres, dar el este lent, din punctul meu de vedere. Eu aș vrea să se întâmple lucrurile cu o viteză mult mai mare, dar ca lucrurile să se întâmple cu o viteză mult mai mare, trebuie ca mai mulți oameni să fie eco-friendly. Pentru asta trebuie educația adulților, educația care tot este un proces foarte lung. De asta, în principiu, poate ca lucrurile să se întâmple mult mai repede, a fost motivul pentru care am acceptat această funcție, în primul rând.