La 82 ani, Nicolae Micu este ambasador al agriculturii organice

„Nu mai folosim îngrășăminte și erbicide de trei ani, defel”, spune cu mândrie Nicolae Micu, 82 de ani, agronom de specialitate, dar și de meserie. Practică agricultura de 63 de ani.

În acest an, are în grija sa 94 de ha de secară, cultură pe care o crește prin rotație, ajutând astfel la recuperarea solului și la stârpirea buruienilor. Totodată, e o plantă solicitată, pâinea de secară îmbunătățind digestia. Ploile din acest an au adus roadă bogată, spre deosebire de alți ani, mai secetoși.

Nicolae Micu este beneficiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF) – PNUD, prin intermediul Asociației Patronale „Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova”, singura asociație de fermieri certificați ecologic din țară. El a fost susținut la organizarea producerii compostului, atât de la ferma proprie, cât și de la gospodăriile casnice din satul Olișcani. Compostul substituie îngrășămintele de sinteză chimică și sporesc pe termen lung materia organică în sol.

„Nu putem semăna doar culturile care aduc profit, noi așa de fapt sărăcim pământul”

L-am rugat pe Nicolae să ne spună mai mult despre parcursul său și cum a ajuns să fie promotor al agriculturii ecologice:

„Eu am trecut prin toate etapele de reorganizare a agriculturii. Am înțeles că fiecare trebuie să-și aducă contribuția pe lumea aceasta, nu doar să consume de pe spatele altuia. Așa nu e corect.

Pentru a trece de la o producție tradițională, cum era până acum, la acesta ecologică, trebuie să îți dorești, să iei o decizie, apoi metode se găsesc. Una din aceste metode este rotația culturilor. Nu putem semăna doar culturile care aduc profit, noi așa de fapt sărăcim pământul și le lăsăm nepoților noștri datorii.

Sper că nu o să treacă mult timp până să revenim la ceea ce consumau bunicii, să renunțăm la chimicale. Trebuie să semănăm fără lăcomie, doar culturile cele mai prețuite, fără de care nu poți, să luptăm cu buruienile și să folosim vlaga pământului, ceea ce ne dă el, cu cap, rațional.

Abia de trei ani am trecut și noi la producerea ecologică. Încercăm prin pilda noastră să atragem și pe alți colegi pe calea cea dreaptă și rațională.

Ca beneficiar de subvenții de la stat, ești pedepsit dacă folosești îngrășăminte chimice. Și chiar să nu fim pedepsiți, noi nu avem de gând să ne întoarcem la producția crescută cu îngrășăminte. E ineficient și nesănătos.”

Ne aflăm în satul Olișcani, raionul Șoldănești, în gospodăria Madino Agro SRL, care administrează împreună cu Micu&CO SRL 505 ha de terenuri agricole. Aici se fac și experimente, semănându-se diverse culturi, pe diferite termene, cu diferită desime, după diferiți premergători, la diferite adâncimi: „Experimentăm să vedem care e mai rațional de folosit sau timpul când semănăm, sau desimea, sau cultura care e mai eficientă”, relatează Nicolae.

Îngrășămintele organice „lucrează pentru culturi anul împrejur”

Gospodăria deține și o fermă de vite mari cornute și gunoiul de la grajd e folosit ca îngrășământ organic pe câmp: „El este adus pe câmp. Îl aerisim o dată sau de două ori pe an, temperatura este la 60-70 de grade și toate semințele de buruieni care sunt în gunoi își pierd puterea lor de încolțire. În asemenea mod este produs un îngrășământ concentrat și va fi mai rațional de aplicat, explică agronomul.

Anual, sunt utilizate aprox. 3600 tone de îngrășământ organic, care acoperă 100  de ha. În fiecare an, sunt schimbate culturile, dar și porțiunile pe care sunt depuse îngrășămintele. 

Gospodăria are în dotare pluguri/discuri speciale care lucrează la adâncimi de 12-14 cm, pentru a nu distruge structura solului și complexul de microorganisme care „lucrează pentru culturi anul împrejur”.

Și cu dăunătorii se luptă, cu „arme” ecologice: „La prun noi avem câțiva gândaci pe care i-am studiat și am dedus că pe gândacul ghebos îl prindem dacă turnăm apă curată în străchini de culoare albastră, de care el e atras. Se adună mulți, câteodată prindem și jumătate de sac pe zi. Schimbăm din nou apa și iarăși se adună. Iată aceste este un experiment reușit”.

Producția de la gospodărie este riguros certificată: „Certificatul înseamnă că noi ne ținem de condițiile care ni se impun și dacă ne ținem, noi putem azi produce, mâine producem și îi putem convinge pe alții să producă producție ecologică”, susține Nicolae Micu.

„Cu producția ecologică încă nu sunt toate puse la locul lor, nici creșterea, nici exportarea, nici asigurarea, nici plățile, dar dacă se vrea, totul e posibil”, mai afirmă Nicolae.

Natura nu iartă nicio greșeală, crede Nicolae: „Noi trebuie să conștientizăm că natura este mai presus de orice lege și trebuie să ne adaptăm toată activitatea noastră față de condițiile climaterice. Mai înainte ploile nu erau chiar la comandă, dar totuși mai la vreme, și primăvara, și toamna. Acum când nu o aștepți atunci vine, când ne trebuie mai  tare ea nu-i defel. Merge nu înspre bine”.

* * *

Potrivit Raportului din 2020 privind statutul agriculturii organice și industriei în Moldova, elaborat de EkoConnect, datorită solurilor sale bune, 63% din terenurile din Moldova sunt utilizate în sectorul agricol, aceasta fiind cea mai mare suprafață din Europa, raportată la mărimea teritoriului.

86% din teren este cultivat în mare parte cu porumb, floarea-soarelui și grâu, ceea ce reprezintă  80%. Cele 143.000 ha de livezi (în principal meri, urmați de fructe cu sâmburi și nuci), precum și 126.000 ha de vie demonstrează intensitatea utilizării terenului în Moldova

Abuzul de îngrășăminte sintetice și pesticide chimice, monoculturile permanente, alături de lipsa rotației culturilor duc la reducerea biodiversității și a nivelului de materie organică din sol.

În consecință, solul degradează și este mai vulnerabil la efectele schimbărilor climatice precum seceta și ploile abundente, erodându-se din cauza vântului și apei. Prin urmare, fertilitatea solului, împreună cu productivitatea acestuia, scad constant.

Practicile agricole nedurabile din Moldova amplifică efectele schimbărilor climatice prin emisiile de gaze cu efect de seră. Totuși, sectorul agricol din Moldova suferă mai mult din cauza efectelor schimbărilor climate decât contribuie la acestea.

Pentru a consolida rezistența sectorului și a-l face mai puțin vulnerabil la noile condiții climatice și pentru a-și îmbunătăți productivitatea, este esențial să se îmbogățească materia organică a solului și biodiversitatea prin practici durabile.

Cu sprijinul PNUD și GEF, a fost elaborată platforma www.studii.movca.md și un program de instruire continuă, „Sistemul de agricultură ecologică”, la care sunt deja 1930 de utilizatori înregistrați.

Agricultura ecologică combină cele mai bune practici de mediu, un nivel înalt de biodiversitate, conservarea resurselor naturale şi aplicarea unor standarde înalte privind bunăstarea animalelor.

Principiile Federației Internaționale a Mișcărilor din Agricultura Organică ale agriculturii ecologice sunt:

1. Principiul sănătăţii, conform căruia agricultura ecologică trebuie să asigure şi să îmbunătăţească starea de sănătate a solului, plantelor, animalelor, oamenilor şi a întregii planete ca un tot unitar şi indivizibil. Agricultura ecologică este destinată producerii de alimente sănătoase cu o calitate nutritivă superioară, care să contribuie la prevenirea bolilor şi la întreţinerea stării de bine.
2. Principiul ecologic, conform căruia agricultura ecologică trebuie să se bazeze pe sistemele şi ciclurile ecologice vii, să lucreze cu acestea, să încerce să le stimuleze şi să le susţină. Agricultura trebuie să ajungă la un echilibru ecologic prin elaborarea unor sisteme de producţie agricolă, gospodărirea habitatelor şi întreţinerea diversităţii genetice şi agricole.
3. Principiul corectitudinii, conform căruia agricultura ecologică trebuie să dezvolte relaţii care să asigure corectitudine în raport cu mediul înconjurător şi condiţiile de viaţă. Corectitudinea este exprimată prin echitate, respect, dreptate şi consideraţie faţă de lumea înconjurătoare, atât în relaţiile dintre oameni, cât şi în relaţiile dintre oameni şi alte fiinţe vii.
4. Principiul administrării, conform căruia agricultura ecologică trebuie administrată într-o manieră prudentă şi responsabilă, pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare, precum şi a mediului. Agricultura ecologică trebuie să prevină apariţia unor riscuri majore prin adoptarea unor tehnologii corespunzătoare.