Iarnă fără zăpadă și ghiocei înfloriți în ianuarie – semnele încălzirii globale sunt evidente în Republica Moldova

Susține Ecopresa, distribuie!

Schimbările climatice ne afectează pe toți, chiar dacă unii nu le iau în serios. Zăpada devine treptat un fenomen tot mai rar întâlnit în țara noastră, iar ghioceii înfloresc la mijloc de ianuarie, lucru care este anormal.

Anul 2024 a fost cel mai fierbinte an din istoria observațiilor meteorologice. Temperatura medie la nivel planetar a fost cu +1,6 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, astfel fiind depășit pragul critic de 1,5 grade. În Republica Moldova media a fost depășită cu aproape un grad. Să vedem cum ne afectează schimbările climatice.

Iernile au devenit tot mai calde

Acum, când ne aflăm în plină iarnă, avem temperaturi de 6-12°C pe timp de zi. O consecință a schimbărilor climatice este și lipsa zăpezii. Din cauza temperaturilor ridicate și a perioadelor însorite, copacii au început să înmugurească mai devreme. Ghioceii, care în popor sunt numiți „vestitorii primăverii”, au înflorit anul acesta în ianuarie în mai multe zone ale țării.

„Creșterea temperaturii medii anuale în Republica Moldova de la 9,2°C (1961-1990) la 9,9°C (1961-2023) indică o tendință clară de încălzire. Aceasta este cauzată atât de factori naturali (erupții vulcanice, incendii pe mapamond), cât și de emisiile antropice de gaze cu efect de seră, care depășesc capacitatea de autoepurare a sistemului climatic. Această evoluție are implicații majore asupra mediului și necesită măsuri urgente pentru reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice”, comentează meteorologul Rodica Cojocari, solicitată de Ecopresa.

Și în timp ce unii spun că se bucură de temperaturile calde și de priveliștile cu ghioceii înfloriți la mijloc de iarnă, specialiștii atenționează că acest lucru nu este normal. Din motivul că sunt posibile înghețuri în perioada următoare, care vor afecta culturile și pomii ce au înmugurit prea devreme.

„În contextul schimbărilor climatice observate în ultima perioadă, condițiile meteorologice din timpul iernii au favorizat inițierea vegetației mai devreme la unele specii de plante. Temperaturile neobișnuit de ridicate din ianuarie au impulsionat înflorirea ghioceilor în prima lună a anului. De regulă, speciile de ghiocei înfloresc în februarie-martie, însă în iernile blânde aceștia ne încântă cu prezența lor chiar din ianuarie. Deși ghioceii sunt plante rezistente la variațiile de temperatură, aceste fenomene le pot provoca modificări ale fazelor fenologice. Iar unor specii de arbori și arbuști, pentru care a debutat perioada de vegetație, revenirea frigului și a înghețurilor după o perioadă cu temperaturi mai ridicate le poate cauza dezechilibre accentuate în ritmul de dezvoltare”, explică Olga Ionița, cercetător științific la Grădina Botanică Națională (Institut) „Al. Ciubotaru” a USM, solicitată de Ecopresa.

Iernile devin tot mai blânde și verile tot mai fierbinți în rezultatul acțiunilor noastre și ale întregii omeniri. Factorul nociv de bază este utilizarea combustibililor fosili (petrol, gaze, cărbuni) în scopuri industriale sau în sfera transporturilor. La arderea combustibilor fosili, în atmosferă se degajă dioxid de carbon (CO2) și alte gaze ce distrug stratul de ozon din atmosferă, amplifică „efectul de seră” și ne fac mai vulnerabili la radiația solară, se arată în studiul Copernicus.

Concentrația în atmosferă a dioxidului de carbon și metanului a continuat să crească în 2024. Datele obținute cu ajutorul satelitului arată că dioxidul de carbon a crescut cu aproximativ 2,9 ppm (părți per milion) față de 2023, ajungând la o medie anuală de 422,1 ppm. Cu alte cuvinte, dintr-un milion de molecule de aer, aproximativ 422 sunt molecule de dioxid de carbon. Această rată de creștere din 2024 depășește media ultimilor ani (în 2022-2023, creșterea a constituit 2,5 ppm).

În cazul metanului, creșterea a fost mai moderată, de 3 ppb, semnificativ mai mică față de anul 2023. Cu toate acestea, concentrația de metan în atmosferă a ajuns la 1.897 ppb – cercetătorii afirmă că este „un nivel fără precedent în ultimii 800.000 de ani”.

Această evoluție confirmă tendința alarmantă a acumulării gazelor cu efect de seră în atmosferă. Creșterea continuă a acestor gaze amplifică efectul de seră, contribuind la încălzirea globală și la alte schimbări climatice, la amplificarea și întețirea fenomenelor meteorologice extreme.

Toate aceste anomalii climatice afectează flora și fauna pe termen lung: spre exemplu, lipsa zăpezii în timpul iernii conduce la secete severe pe timp de vară.

Dar cum putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră? În primul rând, să reducem consumul de combustibili fosili și să utilizăm energia regenerabilă, energia verde (turbine eoliene, panouri solare, biocombustibili ș.a.)

CITEȘTE ȘI: Semnele arată că Republica Moldova se transformă în deșert. Cum să acționăm acum, când schimbările climatice ne dau viața peste cap

Planeta s-a încălzit peste așteptări în 2024

În 2024, temperatura medie a fost cu +1,6 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, conform raportului anual al Serviciul Copernicus al UE. Pragul de +1,5 grade Celsius urma să fie depășit abia peste trei ani, conform estimărilor.

Europa s-a încălzit cel mai mult în 2024: temperatura medie a avut o deviație de +1,47 grade Celsius față de media perioadei 1990-2020.

Datele Copernicus mai arată și că 44% din suprafața Pământului au fost afectate de un stres termic puternic sau chiar extrem pe 10 iulie 2024, iar cea mai caldă zi înregistrată vreodată la nivel planetar a fost 22 iulie.

„Aceste temperaturi globale ridicate, împreună cu nivelurile record ale vaporilor de apă din atmosferă în 2024, au generat valuri de căldură fără precedent și evenimente cu precipitații abundente, provocând suferință pentru milioane de oameni”, constată dr. Samantha Burgess, director adjunct la Copernicus.

Se estimează, de asemenea, că utilizarea combustibililor fosili a fost la un nivel record în 2024 și că emisiile de carbon degajate la arderea acestora au accentuat încălzirea globală.

Oamenii de știință estimează că, în acest ritm, până la sfârșitul secolului se va atinge o creștere a temperaturii medii globale de +2,7 grade Celsius. Ar fi un lucru catastrofal în primul rând pentru supraviețuirea oamenilor pe Pământ.

Pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la +1,5 grade Celsius, emisiile generate de arderea combustibililor fosili ar trebui să scadă cu 45% până în 2030.

Autor: Sergiu Guțu