Conexiunea dintre pădure și apă: iată cum funcționează
În Republica Moldova, aproape jumătate din cele peste 3000 de râuri mici sunt pe cale de dispariție, fiind reduse la simple pârâie pline de stuf și mâl, potrivit unor informații făcute publice în 2022.
Schimbările climatice, seceta, temperaturile extreme, dar și tăierile vegetației de lângă sursele acvatice în scopul extinderii terenurilor agricole duc la desecarea luncii râurilor. Faptul că rămânem fără râuri ne afectează indirect pe toți, fie că vorbim de producția agricolă, fie de accesibilitatea și prețul resurselor de apă.
Vegetația protejează ecosistemele acvatice, previn eroziunea solului, colmatarea albiilor și poluarea. Despre importanța acestor măsuri, dar și depsre speciile de arbori potrivite pentru astfel de plantări ne vorbește Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu.
Rolul copacilor în ciclul apei
Este esențial ca vegetația să existe pe malurile râurilor, pentru că previne eroziunea solului, poluarea și secarea apei. Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu, explică astfel rolul stabilizator al copacilor și arbuștilor din preajma apelor: „Acești arbori și arbuști consolidează malurile râurilor, prevenind erodarea acestora. Fără ei, malurile s-ar surpa rapid, iar solul ar ajunge direct în apă, ceea ce ar însemna un proces continuu de înnămolire, care afectează negativ ecosistemul acvatic”.
Consecințele tăierii vegetației din apropierea surselor de apă
Tăierea arborilor sau distrugerea vegetației de pe malurile râurilor are efecte negative directe asupra calității apei. Elena atrage atenția asupra acestui aspect: „Dacă tăiem copacii sau arbuștii din preajma râului, în primul rând, acest fenomen are ca rezultat o poluare directă a apei. Tăind copacii, dispare bariera naturală, iar toate substanțele chimice de pe terenul din apropiere sunt spălate de ploi și ajung în râu. Solurile agricole aflate în apropierea râurilor sunt adesea încărcate cu pesticide, fertilizanți și alte substanțe chimice care ajung în apă, creând astfel un mediu dăunător atât pentru fauna acvatică, cât și pentru oamenii care depind de această apă”.
Citește mai mult: Pe aici cândva trecea un râu…
Impactul pădurilor asupra circuitului apei în natură
Mai mult, Elena spune că pădurile, chiar dacă nu sunt plantate direct pe malurile râurilor, au un impact semnificativ asupra circuitului apei: „În general, pădurile sunt bine cunoscute pentru că reglează nivelul apei subterane și contribuie la menținerea unui echilibru ecologic. Astfel, pădurile ajută nu doar la reținerea apei în sol, dar și la atragerea ploii și prevenirea evaporării excesive. Aceste efecte sunt importante mai ales în perioada secetoasă”.
Păduri, apă și biodiversitate
Elena mai subliniază legătura strânsă dintre păduri, apă și biodiversitate: „Dacă nu avem copaci, nu vom avea apă suficientă. Pădurile mențin apa în sol, reglează fluxurile de apă și ajută la menținerea biodiversității. Multe specii de plante și animale depind de acest ecosistem. Microorganismele, păsările și chiar mamiferele mai mari sunt dependente de vegetația din apropierea apelor. Este esențial ca aceste ecosisteme să fie protejate pentru a asigura resurse de apă curată și sănătoasă pentru viitor”.
Citește mai mult: Salvăm râurile… plantând copaci
Salcie și plop – specii rezistente la umiditate
Pentru a contracara efectele poluării și eroziunii solului, este important să plantăm specii de arbori rezistente la umiditate. „Cel mai frecvent, vorbim în acest context despre salcie și plop. Anumite specii de plop, care sunt ideale pentru solurile umede de pe malurile râurilor. Aceste specii sunt capabile să stabilească un echilibru natural care protejează malurile și contribuie la menținerea apei în sol. Totuși, alegerea speciei trebuie făcută cu grijă, în funcție de tipul de sol și de condițiile locale. Pentru aceasta, trebuie de apelat la un specialist în silvicultură”, remarcă Elena Culighin.
În toamna anului 2023, Republica Moldova și-a propus un obiectiv ambițios (un „challenge istoric”): să ne mobilizăm cu toții și să plantăm în următorii 10 ani peste 145 000 ha de păduri. Scopul a fost stabilit în Programul național de împădurire. Vă îndemnăm să facem istorie împreună!
***
Material produs de Ecopresa în cadrul proiectului „Festivalul Pădurilor”, realizat de Societatea Ecologică „Biotica”, cu sprijinul Suediei, în parteneriat cu Asociația Jurnaliștilor de Mediu, Aparatul Președintelui Republicii Moldova și Ministerul Mediului și face parte din Programul Național de Împădurire