Ce aer respirăm în Chișinău?

Calitatea aerului în Chișinău scade odată cu venirea sezonului rece. Senzorii instalați de AO „Renașterea Rurală” și Agenția de Mediu ne arată că cele mai afectate sunt zonele rezidențiale și industriale, în special sectorul Buiucani și strada Uzinelor. Principalele surse de poluare sunt arderea lemnelor în sobe neperformante, traficul auto și emisiile industriilor locale, care cresc nivelul particulelor fine și al gazelor toxice.

Datele colectate de senzorii independenți și cei oficiali oferă o imagine tot mai clară asupra zonelor problematice și a surselor de poluare.

Monitorizarea aerului în Chișinău: senzorii AO „Renașterea Rurală” și rețeaua oficială a Agenției de Mediu

Calitatea aerului în municipiul Chișinău este monitorizată atât de autoritățile publice, cât și de inițiative independente.

Proiectul „Chișinău – Strop de aer”, implementat de AO „Renașterea Rurală”, are în prezent zece senzori instalați în capitală, dintre care patru sunt activi. Aceștia monitorizează în timp real particulele în suspensie PM2.5 și PM10, indicatori importanți ai calității aerului.

Datele pot fi urmărite în timp real pe platforma: https://chisinau.aqi.eco/ro.

• Școala Profesională nr. 9, strada Ion Pelivan, nr. 30 – funcțional
• Toreco SRL, strada Uzinelor, nr. 1 – funcțional
• Școala Sportivă specializată de caiac-canoe, Lacul Valea Morilor – funcțional
• Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, strada Melestiu, nr. 20 – funcțional
• Centrul Comercial TIRAS, bulevardul Mircea cel Bătrân, nr. 12/2
• UTM, Facultatea Urbanism și Arhitectură, bulevardul Dacia, nr. 41
• Centrul de Excelență în Construcții, strada Gheorghe Asachi, nr. 71
• Climatec SRL, strada Uzinelor, nr. 142/1
• UTM, Facultatea Energetică și Inginerie Electrică, strada 31 August 1989, nr. 78
• Parcul-muzeu de tehnologii UTM, strada Studenților, nr. 9

Citește și: Acum poți să verifici calitatea aerului din Chișinău: 10 senzori instalați de AO „Renașterea Rurală”

Buiucani, Uzinelor, Botanica și Centru – zonele cele mai afectate

„În ultimii trei ani, în mod constant, sectorul Buiucani este unul dintre cele mai afectate. Noi avem un senzor instalat pe strada Alba Iulia, la Școala Profesională nr. 9. Acolo e o zonă rezidențială, sunt case la sol, este și orășelul Durlești în apropiere. În plus, din câte am înțeles, mai sunt și câteva întreprinderi de produse chimice. Aceștia ar fi doi factori de poluare”, menționează Silviu Răcilă.

Alte zone cu niveluri ridicate de poluare sunt Uzinelor, Botanica și Centru, unde impactul este amplificat iarna de activitatea industrială și de trafic.

Zona industrială de pe strada Uzinelor se află pe locul doi în topul celor mai poluate sectoare, urmată de Botanica și Centru.

„Pe Uzinelor e și o zonă rezidențială. Impactul e mai mare iarna, când întreprinderile mici — service-urile auto — încep să se încălzească. În Botanica și Centru, valorile pot fi influențate și de direcția vântului. În perioada rece, concentrațiile cresc și din cauza traficului intens și a ambuteiajelor.

În fiecare perioadă rece — chiar și vara, dacă plouă mai multe zile și se răcește afară — se simt aceste depășiri de concentrație în orele de vârf. Pe lângă faptul că se află în transport, oamenii pornesc concomitent și surse de încălzire”, explică Răcilă.

Traficul și industria, principalele surse de poluare

Datele Centrului de Sănătate Publică Chișinău confirmă aceeași tendință: principalele surse de poluare rămân transportul și industria.

„Sursele principale de poluare sunt întreprinderile industriale (inclusiv centralele termoelectrice) și traficul auto. Emisiile de la transportul rutier în Chișinău au crescut de la 148,7 mii tone în 2020 la 166,6 mii tone în 2023, iar cele provenite de la surse staționare au crescut de la 3.918 tone în 2019 la 5.446 tone în 2021”, menționează Victoria Stavenschi, șefa Direcției CSP Chișinău.

Citește și: Calitatea aerului din Chişinău: deşi transportul auto emite 90% din poluanţi, importul de maşini vechi este în creştere

Copiii și vârstnicii, cei mai afectați de aerul poluat

Efectele acestor emisii se resimt direct asupra sănătății populației, mai ales în rândul celor vulnerabili.

Pe partea de prevenție, Dumitru Cheptea, asistent universitar, Departamentul Medicină Preventivă, USMF „Nicolae Testemițanu”, explică faptul că persoanele cele mai vulnerabile la poluarea aerului sunt copiii, femeile gravide, vârstnicii și cei cu boli respiratorii sau cardiovasculare cronice:

„Pe termen lung, expunerea cronică la poluanți este asociată cu o scădere a speranței de viață prin creșterea riscului de infarct miocardic, accident vascular cerebral și cancer pulmonar. Studii epidemiologice europene au demonstrat că o creștere cu 10 µg/m³ a concentrației anuale de PM2.5 se asociază cu o creștere de 6–8 % a mortalității prin boli cardiovasculare și cu 5–7 % a mortalității generale.”

Potrivit CSP, în anul 2023 numărul persoanelor depistate cu maladii ale aparatului respirator în municipiul Chișinău a crescut cu 11,6 % comparativ cu anul 2021, iar nivelul maladiilor aparatului circulator a scăzut cu 3,3 %.

Cum ne protejăm

Dumitru Cheptea recomandă:

• evitarea deplasărilor în orele de vârf ale traficului (07:30–09:30 și 16:30–19:00), mai ales în zonele centrale, unde nivelul de dioxid de azot (NO₂) poate ajunge la 70–90 µg/m³, iar concentrațiile de PM2.5 depășesc adesea 25 µg/m³ în sezonul rece;
• limitarea activităților fizice intense în aer liber, în special când sunt emise avertizări privind calitatea scăzută a aerului;
• menținerea unui aer curat în locuință – aerisirea dimineața devreme sau seara târziu, utilizarea purificatoarelor HEPA și evitarea fumatului ori a arderii lumânărilor și tămâiei;
• utilizarea măștilor filtrante FFP2 sau FFP3 în zilele cu poluare ridicată.

Specialistul propune și măsuri la nivel comunitar:

1. Crearea de coridoare verzi urbane și extinderea zonelor plantate cu arbori și arbuști cu capacitate ridicată de reținere a particulelor (ex. tei, arțar, salcâm, mesteacăn). Vegetația reduce concentrațiile de PM10 cu până la 10–25 % în perimetrele stradale dense.
2.  Modernizarea și întreținerea sistemelor de transport public ecologic, prin extinderea flotei de troleibuze și autobuze electrice, și limitarea traficului auto individual în zona centrală a Chișinăului, unde valorile medii ale NO2 depășesc frecvent 60 µg/m3.
3. Amenajarea pistelor pentru biciclete și încurajarea mobilității active, pentru reducerea emisiilor din surse mobile.
4. Crearea zonelor cu emisii reduse (low emission zones), cu restricții temporare sau permanente pentru vehiculele poluante (Euro 3 și mai jos), măsură aplicată deja în numeroase capitale europene.
5. Curățarea periodică a străzilor și trotuarelor, în special în perioadele de secetă, pentru reducerea resuspensiei prafului rutier și a particulelor PM10.
6. Implementarea unui sistem digital de alertă timpurie pentru episoadele de poluare, integrat cu serviciile de sănătate publică, ar permite informarea rapidă a populației vulnerabile (copii, gravide, vârstnici, persoane cu boli cronice) și adaptarea comportamentului zilnic în funcție de nivelul de risc.

Specialiștii subliniază că măsurile locale de reducere a traficului și extinderea zonelor verzi ar putea îmbunătăți semnificativ calitatea aerului în următorii ani.

Moldova, cu un aer mai poluat decât Italia și Ucraina

Potrivit platformei IQAir, în 2024 Republica Moldova a ocupat locul 77 din 138 de țări în topul global al poluării aerului cu particule fine PM2.5.

Deși se situează între România (locul 66, cu o medie anuală de ~15,3 µg/m³) și Ucraina (locul 101), valorile din regiune depășesc de două până la trei ori limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 µg/m³.

În cazul Republicii Moldova, datele IQAir arată o scădere graduală a concentrației de particule fine în ultimii ani:

• 2022: 22,6 µg/m³
• 2023: 15,7 µg/m³
• 2024: 14,7 µg/m³

Conform sistemului internațional de clasificare, valorile între 10,1 și 15 µg/m³ sunt considerate nivel galben (poluare moderată, dar peste normele OMS), iar cele între 15,1 și 25 µg/m³ se încadrează în nivelul portocaliu, asociat cu un risc crescut pentru sănătate.

La nivel global, cele mai poluate state sunt Ciad, Bangladesh și Pakistan, în timp ce French Polynesia, Bermuda și Bahamas se numără printre țările cu cel mai curat aer.