Cârtiță sau orbete? Cine produce daune în gospodării și cine ne este de ajutor?

Ne sunt vecini în grădină și ne mai supără prin activitățile lor subterane, care sunt „trădate” de câteva mușuroaie apărute în curtea pe care o îngrijim. Dacă suntem întrebați pe cine bănuim de acest deranj – cârtița sau orbetele? – răspundem cu: „Nu știu, sunt la fel!”. Și totuși, nu sunt la fel, spun specialiștii în domeniu. Acești doi vecini, adaptați ambii la viața subterană, sunt diferiți ca mod de viață, nutriție și aspect morfologic. Oamenii confundă aceste două mamifere pentru că le văd foarte rar la suprafață și nu reușesc să înțeleagă cine le sapă galerii prin grădini și cine le mănâncă roada, iar când prind vreunul, nici nu se uită dacă e cârtiță sau orbete – lichidarea fizică a intrusului este o pedeapsă fără echivoc. 

„Din cauza acestei gândiri superficiale, ajungem să acuzăm ambele specii de stricăciuni și pagube. Însă, din păcate, cârtița se pomenește deseori că încasează pedeapsa care i se cuvine orbetelui, pentru că acesta din urmă este cel care fură bulbii florilor și roade rădăcinile plantelor. Cârtița, fiind un animal insectivor, își vede de treabă liniștită consumând insecte, care, de multe ori, sunt dăunătoare agriculturii. Singurul ei păcat este că își sapă galeriile și ne strică aspectul spațiilor verzi”, a subliniat pentru ecopresa.md ornitologul Silvia Ursul.

Cum le deosebim?

Potrivit ei, cârtița își sapă galeriile acolo unde sunt rădăcinile plantelor, iar din această cauză plantele se pot usca. Deși cârtița doar strică aspectul unei grădini, mai ales dacă în curte este gazon, cele mai mari stricăciuni le face orbetele. Nu doar consumă rădăcinile plantelor, dar le și depozitează. „Orbetele locuiește pe terenuri agricole, dă buzna și în grădinile oamenilor, cu toate că, la origini, orbetele trăia în stepă. El s-a obișnuit cu habitatele create de om și a înțeles că aceasta este profitabil. Cârtița (Talpa europaea) este un mamifer exclusiv carnivor/insectivor, consumând râme și insecte adulte sau larve. Prin modul său de a se hrăni, aduce un șir de beneficii: nimicește insectele dăunătoare culturilor agricole și îmbunătățește aerația solului. Orbetele (Spalax leucodon) este un mamifer rozător care consumă exclusiv hrană vegetală: rădăcini de plante, rizomi, bulbi, tuberculi și părțile verzi ale plantelor pe care le retează cu dinții incisivi. Din această cauză, acest animal provoacă daune culturilor agricole”, a detaliat Silvia Ursul.

Este important să cunoaștem un amănunt: cârtița nu poate săpa în toate solurile, ea preferă solurile care sunt în apropiere de apă, pentru că ele sunt moi. „Lângă lacuri, iazuri, mlaștini. Cârtița sapă cu lăbuțele, iar orbetele sapă cu dinții, el are niște dinți foarte puternici, cu care poate tăia bulbii, rădăcinile plantelor”, a mai specificat Silvia Ursul.

Orbetele face mușuroaie în linii. Cârtița – haotic

Victoria Nistreanu, cercetător științific coordonator în cadrul Institutului de Zoologie al Universității de Stat din Moldova, a precizat prentru ecopresa.md că o cârtiță nu aduce daune, ba chiar ne poate fi de ajutor. „Ea mănâncă tot ce se mișcă sub pământ – larve de gândaci, viermi, dar strică peisajul estetic. Spre exemplu, în grădini, gazoane. Adică aceasta „încurcă” doar din punctul de vedere că afânează pământul. Orbetele este o rozătoare și provoacă daune, deoarece mănâncă rădăcini, bulbi, cartofi, morcovi, sfeclă, dar face și rezerve de hrană. Poate să mănânce rădăcinile plantelor care îi plac – de exemplu, zmeura”.

Putem aplica metode mecanice pentru a lupta cu orbetele. Una dintre ele este să prindem orbetele și să-l scoatem din mușuroi, deoarece un orbete are un teritoriu destul de mare pe care acționează. „Și dacă vedeți acolo mușuroaie în linie, să știți că este vorba despre orbete, pentru că acesta face mușuroaie în linii, iar cârtița – haotic. Asta este deosebirea principală dintre ele. Dacă vedeți mușuroaie care se întind pe 20, 30, 50 de metri, să știți că este vorba de un singur individ. Orbetele poate fi pândit în mod mecanic, dar acest proces necesită timp. Este mai simplu să faceți un mușuroi și să turnați apă acolo. În astfel de cazuri, orbetele ar trebui să iasă la suprafață”, a explicat Victoria Nistreanu.

Ultrasunete sau metode chimice?  

Există și metode chimice pentru a lupta cu orbetele, dar acestea nu sunt recomandate nici de zoologi, dar nici de ecologiști. „Săpați o galerie, faceți un mușuroi, dați de galerie și presărați acolo această substanță chimică. Mai târziu sau mai devreme, orbetele va trece prin această galerie, se va intoxica și va muri. Nu sunt rozătoare cu așa densitate mare ca șoarecii sau șobolanii, care se reproduc intens. Orbeții sunt animale destul de teritoriale, adică, dacă un individ are un anumit teritoriu, îl ocupă doar el, nu formează o colonie, nu se adună mulți, la fel cum o fac șoarecii de câmp. Orbetele nu produce daune masive, dar este deranjant, mai ales dacă activează în grădini. Dacă omul a sădit cartofi și orbetele îi culege roada, aceasta deranjează. Au fost găsite vizuini, galerii de orbete, și acolo se aflau până la 10 kg de cartofi, morcovi, sfeclă”, a menționat cercetătoarea.

Orbetele va da bir cu fugiții, dacă vom apela la dispozitive cu ultrasunete. Cel mai simplu este să plasăm în apropiere de galeriile orbeților niște cutii din metal de la conserve. Atunci când aceste cutii se vor izbi una de alta, aceasta îl va speria pe orbete și el va pleca din grădină. Mai nou, au apărut repelenți cu ultrasunete sau capcane cu ultrasunete, dotate cu baterie. Sunt exact ca și repelenții împotriva rozătoarelor, care se instalează în case. Aceste capcane se înfig în pământ, ele emit anumite sunete pe care oamenii nu le aud, dar orbetele le aude. Ulterior, va pleca din zona respectivă.

Victoria Nistreanu mai recomandă ca, pentru a nu permite orbetelui să pătrundă în grădini, să instalăm garduri, grile, la o adâncime de 50 de centimetri.

„Orbetele, un arhitect peisagist foarte bun”

Cârtița este un animal benefic pentru ecosistem. Ea nu mănâncă rădăcinoase, ci râme și afânează solul. Însă orbeții – nu, ei sunt gurmanzi și ne mănâncă roada de morcov, sfeclă, cartof, ne-a spus Ana Coutinho, directoarea executivă a Organizației Neguvernamentale „Grădina Moldovei”. Dar există și un avantaj în „munca” pe care o face orbetele în curțile oamenilor. „Este interesant faptul că el a făcut și ceva bun pentru grădină. Noi aveam lalele în grădină, iar orbetele a dispersat bulbii de lalele prin toată grădina. Și ne-a creat un design frumos, este un arhitect peisagist foarte bun. Acum avem lalele prin toată grădina, inclusiv în niște colțișoare unde noi, oamenii, nu am reuși să le plantăm. Chiar este frumos!”.

Metode eco pentru a îndepărta orbeții și cârtițele

Membrii Asociației Obștești „Grădina Moldovei” promovează grădinăritul ecologic și metode eco pentru a îndepărta dăunătorii, astfel că metodele chimice nu sunt agreate de ei. „Ecologic înseamnă că vedem grădina ca un ecosistem. În natură există animale care mănâncă orbeți – este vorba despre animale carnivore, cum ar fi vulpea sau lupul, dar și specii din familia mustelidelor, cum ar fi jderul. Există și păsări care controlează orbetele – buha mare, acvila imperială, șorecarul mare, șorecarul comun. Acvila imperială trece doar în migrație prin Republica Moldova, si atunci în număr mic. Despre buha mare se știe că există maxim patru perechi cuibăritoare în Republica Moldova, plus habitatul ei degradează pe zi ce trece. Aceste păsări încă există în Republica Moldova, dar este riscul ca ele să dispară. Este nevoie de condiții ca să restaurăm ecosistemul, care vor permite acestor păsări să se înmulțească. Atunci vom avea mai puține probleme în grădină”, a conchis Ana Coutinho.

Specialiștii în domeniu atenționează că omorârea cârtițelor este interzisă. Uleiul de ricin, fâșiile plantate cu narcise, levănțică, gălbenele, lalele pestrițe – sunt metode eco prin care putem să ținem la distanță cârtițele.