Avantajele unui bloc din Chişinău care a trecut la încălzirea pe orizontală: locatarii pot controla nivelul de căldură din apartamente

Locatarii unui bloc din centrul Chişinăului au intrat în această iarnă foarte bine pregătiţi: cu apă caldă în robinete, după ce n-au avut-o în ultimii peste 20 de ani, şi un sistem de termoficare eficient energetic şi echitabil. Casa lor a fost trecută de la vechiul sistem de termoficare pe verticală la sistemul pe orizontală.

De acum, nu doar că vor consuma mai raţional agentul termic şi vor achita mai puţin pentru căldură, dar şi vor beneficia de exact atâta căldură, câtă le este necesară pentru confort. În primăvară, ei înşişi vor decide când îşi încheie sezonul de încălzire, iar în toamnă – când îl încep din nou.

Nivelul de căldură poate fi ajustat în fiecare cameră 

Toate ţevile din imobilul cu patru etaje în care sunt peste 50 de apartamente au fost înlocuite, fiind instalate calorifere noi. Oamenii au acum posibilitatea să-şi regleze individual nivelul de căldură din calorifere – să deschidă robinetele mai mult sau mai puţin, în funcţie de cameră, sau chiar să le închidă de tot. Estimativ, sistemul de distribuţie pe orizontală permite o economisire de 30% a agentului termic pe întregul bloc de locuinţe. Dar fiecare locatar va decide pentru sine cât poate economisi şi va plăti pentru agentul termic conform contorului individual.

„Distribuția orizontală a căldurii îi permite fiecăruia să decidă individual când îşi începe sezonul de încălzire. Fiecare îl poate începe atunci când îi este frig”, a constatat ministrul Energiei, Victor Parlicov, la evenimentul de prezentare a proiectului, realizat de UE prin intermediul PNUD Moldova.

Locatarii blocului cu care a stat de vorbă Ecopresa au spus că sunt încântaţi să fie stăpâni pe căldura din apartamentele lor şi că au scăpat de situaţiile în care la etajele de jos, de unde începea livrarea agentului termic în ţevi, era prea cald, iar la cele de sus – frig, dar toţi achitau egal.

Sistemul vechi pe verticală avea o eficienţă foarte scăzută inclusiv din cauza ţevilor ruginite şi înfundate, iar facturile la agentul termic s-au dublat în timpul crizei energetice din ultimii ani.

Marele dezavantaj al sistemului actual de încălzire a blocurilor din Republica Moldova, cu repartizare verticală, este că agentul termic are o temperatură înaltă când ajunge la primele apartamente, iar apoi, circulând prin ţevi către următoarele, se răceşte treptat.

Astfel, se face cald în apartamentele ce primesc căldura printre primele şi poate fi frig în apartamentele ce sunt deservite la urmă. Şi în ţările europene exista un sistem similar, dar s-a renunţat la el cu zeci de ani în urmă, în favoarea metodei cu distribuţie orizontală.

Cât îi costă pe locatari această modernizare?

Sistemul de termoficare al acestui bloc a fost modernizat în cadrul unui proiect ce a inclus în total patru clădiri locative din Chişinău. UE a acordat peste un milion de euro în acest scop.

Blocurile au fost selectate prin concurs deschis, iar locatarii au contribuit cu 20% din valoarea investiției. În cazul apartamentelor cu 3 camere, aceasta înseamnă că proprietarii trebuie să achite eşalonat vreo 500 de dolari pe parcursul unui an, în cazul apartamentelor cu o cameră, contribuţia este de aproximativ 180 de dolari.

Beneficii: economii de bani şi resurse energetice şi mai puţine emisii cu efect de seră

Punctele Termice Individuale (PTI) instalate în cele patru blocuri permit transferul energiei termice din sistemul centralizat orășenesc în sistemul intern al clădirii cu pierderi minime de căldură. Agentul termic încălzit centralizat este distribuit uniform în toate apartamentele, permițând reglarea și contorizarea individuală a căldurii în fiecare apartament. În plus, PTI asigură prepararea apei calde menajere. Trecerea la sistemul de distribuție orizontal permite economisirea energiei, înseamnă costuri mai mici în facturi, dar şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Un bloc încălzit cu mai puţină energie este un bloc mai prietenos mediului. Pentru că centralele din Republica Moldova care prepară agentul termic funcţionează pe baza combustibililor fosili (gaze, păcură, cărbuni) şi sunt o sursă majoră de poluare a aerului cu dioxid de sulf şi monoxid de carbon, cu alte emisii nocive. Experţii semnalează că locuitorii din Chişinău şi Bălţi, mai ales cei din apropierea centralelor termo-electrice, respiră cel mai poluat aer din Republica Moldova. Iar optimizarea sistemului de încălzire contribuie direct la reducerea emisiilor poluante.

A fost necesar acordul tuturor locatarilor

Pentru ca blocul să beneficieze de acest proiect, era nevoie de acordul tuturor locatarilor – iar colectarea semnăturilor n-a fost chiar un lucru uşor, potrivit administratoarei blocului, Ludmila Rotaru.

Nu suma cu care trebuie să contribuie la proiect îi speria, cât faptul că se va interveni în cotidianul lor. Unii erau reticenţi atunci când aflau că urmează să li se efectueze lucrări de instalare a ţevilor şi caloriferelor în apartamente, că ulterior vor fi nevoiţi să facă anumite reparaţii sau, posibil, să schimbe şi piese de mobilier.

Unde pot depune cereri locatarii care doresc încălzire pe orizontală?  

În 2024, aproximativ 25 de blocuri vor fi trecute la încălzirea pe orizontală. Treptat, asemenea proiecte urmează să fie implementate în toate oraşele din Republica Moldova.

O condiţie pentru participarea la proiectele similare ce vor fi anunţate pe viitor este ca blocul să aibă o Asociaţie de locatari activă, a menţionat ministrul Energiei.

Cererile vor putea fi depuse la Agenția pentru eficiență energetică, dar un pic mai târziu, după ce agenţia va fi transformată în „Centrul național pentru energie durabilă”. Noua instituţie va gestiona Fondul pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial din Moldova şi va finanța un amplu program de schimbare a sistemelor de încălzire și reabilitare a blocurilor de locuit.

PNUD a instalat anterior sisteme de încălzire de tip orizontal în șase blocuri din Chișinău și Bălți. Locatarii acelor blocuri au înregistrat în 2022 economii medii la facturi de până la 22% în Chișinău și peste 40% în Bălți.

***

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene prin Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.