fbpx

Apel să culegem ghinde de stejar: o inițiativă de plantare a copacilor ne cere ajutorul

 Apel să culegem ghinde de stejar: o inițiativă de plantare a copacilor ne cere ajutorul

Stejar comun/pedunculat (Querqus robur). Foto: gradinabotanica.umfst.ro

Susține Ecopresa, distribuie!

Sezonul de colectare a ghindelor de stejar este în toi acum și oricine binevoiește și are ocazia poate pune umărul la creșterea puieților ce vor fi utilizați peste vreo doi ani la împădurire.

Dacă cunoaștem copaci de stejar comun/pedunculat (Querqus robur) cu multe ghinde calitative care cresc în regiunea de centru a Republicii Moldova, suntem rugați să le colectăm și să le transmitem proiectului Arboretum.Live (Follow-the-Root). Acesta își extinde pepiniera și are nevoie de semințe de la cât mai mulți stejari de excepție. Atenție, anume din zona de centru și anume din specia Querqus robur. Sau, cel puțin, suntem rugați să-i comunicăm unde am întâlnit stejari cu ghindă calitativă și din belșug, cu indicația exactă a geo-locației.    

Stejarii pot absorbi mai mult CO2 din atmosferă, au descoperit oamenii de știință. Foto: Profimedia

„Partida de puieți se consideră sănătoasă când este crescută din semințele a cel puțin 50 de exemplare. În cazul stejarului, aceste exemplare trebuie să fie din aceeași regiune geografică, destul de restrânsă. (…) Un puiet de stejar crescut din ghindă colectată din nordul Republicii Moldova nu va supraviețui în sud. La fel, un stejar de luncă nu va crește pe un deal timp de sute de ani și poate să se usuce brusc peste 30-40 de ani”, explică Alexandru Sainsus, liderul proiectului. Potrivit lui, stejarii rodesc abundent o dată la 7-10 ani. Iar ultimul an cu roadă abundentă în regiunea noastră a fost 2022. Reiese că în următorii ani ne așteaptă o roadă destul de modestă, așa că ghinda trebuie colectată eficient.

De la ce stejari să colectăm ghindele?

Stejar cu vârsta de 200 de ani
Stejar cu vârsta de 200 de ani. Foto: Ecopresa

Cel mai bine este să colectăm ghinde de la stejari care cresc pe deal sau pe versant. Ghindele de la stejarii de luncă sunt potrivite doar pentru plantare în luncă. Preferabil, să fie copaci maturi – cu cât mai bătrâni, cu atât mai bine – astfel există o probabilitate mai mare de a perpetua genofondul local.

„Este ideal să-i găsim în rezervații și în rămășițele pădurilor relicte. Cu cât arborele matern este mai gros, cu atât mai bine! Puteți întreba pădurarii locali despre stejarii seminceri. Poate cineva o să-i arate”, menționează Alexandru Sainsus.

Fiecare categorie se colectează și se etichetează separat: „de luncă”, „de deal”. Alegem doar ghindele tari, care nu se strivesc sub presiunea degetului. „Cele încolțite, găurite sau cele care au căzut cu tot cu pălărie sunt, de obicei, deteriorate. Pe acestea nu le colectăm”, spune expertul.

Cum alegem ghindele bune? 

Ghindele ce pot deveni puieți sunt selectate după colectare cu ajutorul unui test simplu: se pun într-un vas cu apă. După 10-15 minute, ghindele sănătoase se scufundă, iar cele ușoare, fără mari perspective, rămân la suprafața apei. N-ar trebui aruncate nici acestea, pentru că merită o șansă: pot fi lăsate undeva la o margine de pădure și acoperite cu frunze – unele pot încolți în primăvară.

Foto: Follow-the-Root/Facebook

Ghindele care au trecut testul trebuie uscate sub un acoperiș, la umbră, și puse apoi într-o pungă de hârtie. Scriem pe ambalaj categoria, data, locul colectării și le păstrăm pe raftul de jos al frigiderului sau le transmitem la Arboretum.Live (Follow-the-Root).

Puieții de stejar cu rădăcina protejată se dezvoltă foarte bine chiar și fără îngrijire

Foto: FB/Follow- the-root

Alexandru Sainsus și colegii săi cresc puieți cu rădăcina protejată (cu sistem radicular închis – crescuți în containere și apoi plantați cu tot cu pământul din jurul rădăcinii). Recent, ei au vizitat puieții de stejar cu rădăcina protejată pe care i-au plantat cu un an și jumătate în urmă pe un teren foarte dificil din satul Vărzărești, Nisporeni, împreună cu elevii unei școli profesionale locale.

Aproximativ 99% din stejari s-au prins cu succes, ceea ce confirmă rata ridicată de supraviețuire a tehnologiei cu sistem radicular închis. După plantare, nu a fost prevăzută niciun fel de întreținere a copacilor, din lipsa unui buget. Copacii supraviețuiesc singuri, concurând cu vegetația locală și confruntându-se cu secetele din ultimii ani”, povestește Alexandru Sainsus.

Menționăm că puieții cu rădăcină nudă sunt mai ieftini și mai ușor de transportat, dar aceștia necesită o îngrijire specială în timpul plantării. Rădăcinile lor sunt expuse direct la aer și își pierd protecția naturală. Ei trebuie plantați în sezonul inactiv (toamna târziu sau primăvara devreme) pentru a minimiza impactul asupra rădăcinilor expuse.

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Eleonora Lisnic

Leave a Reply