Hainele nevândute nu vor mai putea fi distruse. UE interzice eliminarea stocurilor textile de către marile companii

Mii de haine, încălțăminte și accesorii vestimentare rămân anual nevândute în magazine, iar o parte dintre ele ajung să fie distruse, deși ar putea fi reutilizate. Începând cu 19 iulie 2026, marile companii din Uniunea Europeană nu mai au voie să elimine astfel stocurile textile rămase pe rafturi. Măsura face parte din noile reguli europene care urmăresc reducerea risipei și trecerea către o economie circulară. 

Interdicția este introdusă prin Regulamentul european privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), intrat în vigoare în iulie 2024. Actul stabilește noi cerințe pentru ca produsele să fie mai durabile, mai ușor de reparat, reutilizat și reciclat pe parcursul ciclului lor de viață.

Decizia vine în contextul în care industria modei generează anual milioane de tone de deșeuri și contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de apă și utilizarea excesivă a resurselor naturale. 

Potrivit Comisiei Europene, între 4 și 9% din textilele produse și rămase nevândute în Europa sunt distruse înainte de a fi purtate măcar o singură dată. În fiecare an, această practică este responsabilă pentru aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de dioxid de carbon. Până acum, numeroase companii preferau să elimine produsele nevândute din motive economice sau pentru a proteja imaginea brandului și a evita ca articolele să fie comercializate la prețuri foarte mici. În multe cazuri, acestea erau incinerate sau transformate în deșeuri, deși puteau fi încă utilizate. Organizațiile de mediu au criticat în repetate rânduri această practică, argumentând că reprezintă o risipă de resurse și energie investite în producerea articolelor vestimentare.

Ce alternative au companiile pentru stocurile nevândute 

Prin noile reguli, companiile nu mai pot distruge anumite produse de consum nevândute și trebuie să raporteze modul în care gestionează aceste stocuri. Alternativele la distrugere pot include revânzarea, donarea sau pregătirea pentru reutilizare. 

Distrugerea rămâne posibilă în anumite situații prevăzute de legislație, de exemplu atunci când produsele prezintă riscuri pentru sănătate și siguranță, sunt deteriorate sau nu mai pot fi utilizate. În luna februarie a acestui an, Comisia Europeană a adoptat norme care stabilesc în mod clar cazurile în care distrugerea poate fi autorizată.

Pe lângă interdicție, regulamentul introduce și obligații de transparență. Companiile vor trebui să publice informații despre cantitatea produselor de consum nevândute pe care o elimină ca deșeuri, precum și motivele pentru care acestea nu au fost reutilizate sau donate. Potrivit Comisiei Europene, măsura urmărește să ofere consumatorilor mai multă transparență și să încurajeze companiile să își gestioneze mai eficient stocurile și producția.

Noile prevederi se aplică, deocamdată, companiilor mari. Întreprinderile mijlocii vor beneficia de o perioadă de tranziție și vor trebui să respecte aceleași obligații începând din iulie 2030. Microîntreprinderile și întreprinderile mici sunt exceptate de la această interdicție. Măsura face parte din Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, intrat în vigoare în iulie 2024. Acesta stabilește un nou cadru european pentru proiectarea produselor astfel încât acestea să fie mai durabile, mai ușor de reparat, reutilizat și reciclat. Regulamentul urmărește reducerea consumului de resurse naturale și a cantității de deșeuri generate pe parcursul ciclului de viață al produselor.

Industria textilă, una dintre cele mai mari surse de presiune asupra mediului

Potrivit Comisiei Europene, producerea hainelor și încălțămintei presupune un consum ridicat de apă, energie și materii prime, iar modelul de consum bazat pe „fast fashion” încurajează achiziționarea unor cantități tot mai mari de produse cu o durată de utilizare redusă. Ca urmare, volumele de deșeuri textile cresc constant, iar o mare parte dintre acestea ajung la incinerare sau în depozitele de deșeuri. 

Conform datelor din regulament, aproximativ 5 milioane de tone de îmbrăcăminte sunt aruncate anual, ceea ce înseamnă în jur de 12 kilograme de persoană. Totodată, doar 1% din materialele textile folosite la fabricarea hainelor sunt reciclate și transformate în haine noi, ceea ce evidențiază provocările majore ale economiei circulare în sectorul textil. 

Republica Moldova colectează separat doar 0,3% din deșeurile textile

În contextul în care Republica Moldova este țară canditată la Uniunii Europene și alinierea legislației de mediu la cerințele europene, gestionarea deșeurilor textile devine o provocare tot mai importantă și la nivel local. Potrivit Aureliei Bahnaru,  președinta Centrului de Instruire și Consultanță e-Circular, reciclarea textilelor nu este întotdeauna prima soluție

„Reciclarea este o opțiune foarte bună, dar ea este printre ultimele care trebuie căutate în momentul dat. În primul rând, din punct de vedere al costurilor, dar și din cauza compoziției materialelor textile din care se produc hainele. În contextul în care avem, practic, 70–80% produse mixte: poliester, bumbac, viscoză, combinații de acest tip — nu avem capacități tehnice suficiente de reciclare, iar acestea sunt foarte costisitoare”, a explicat reprezentanta e-Circular.

În Republica Moldova sunt generate anual aproximativ 30.000 de tone de deșeuri textile post-consum, ceea ce reprezintă circa 13 kilograme de textile aruncate de fiecare locuitor. Totuși, cantitatea colectată separat rămâne foarte mică: datele Agenției de Mediu arată că, în 2023, au fost colectate separat doar 98,69 tone de deșeuri textile post-consum, adică aproximativ 0,3% din volumul estimat. 

În acest context, măsurile adoptate de Uniunea Europeană privind prevenirea risipei textile pot reprezenta un model pentru Republica Moldova, care va trebui să dezvolte mecanisme de reutilizare, colectare separată și gestionare durabilă a textilelor pentru a se apropia de practicile europene.