El Niño: fenomenul climatic din Pacific care poate influența și vremea din Republica Moldova

Ploile torențiale, inundații, secete prelungite și temperaturi extreme – fenomene care apar tot mai des în Republica Moldova. Deși aceste efecte sunt resimțite la nivel local, una din cauzele lor ar putea fi la mii de kilometri în oceanul Pacific. Este vorba despre El Nino un fenomen climatic global care influențează vremea în numeroase țări ale lumii, și ale cărui efecte pot fi resimțite inclusiv în țara noastră.

El Nino – o anomalie climatică

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) acest fenomen este o anomalie climatică naturală, deoarece reprezintă o încălzire neobișnuită a apelor de suprafață din partea centrală și estică a Oceanului Pacific pe ecuator. De regulă, El Niño se formează la fiecare 2–7 ani și durează între 9 și 12 luni, uneori mai mult. Apoi este urmat adesea de faza opusă, numită La Niña, caracterizată prin răcirea apelor din aceeași regiune. Deși apare la mii de kilometri distanță, fenomenul perturbă sistemele climatice și meteorologice la nivel global, iar efectele sale se pot manifesta prin valuri de căldură, secete severe în unele regiuni și precipitații abundente în altele.

Ce consecințe ar avea fenomenul pentru Republica Moldova

Deși Oceanul Pacific pare foarte departe și aparent nu are nicio legătură directă cu Republica Moldova din punct de vedere meteorologic, climatic sau hidrologic, observațiile arată că El Niño își lasă totuși amprenta și asupra fenomenelor meteorologice din țara noastră.

Perioadele mai secetoase sau mai ploioase pot fi influențate, într-o anumită măsură, de acest fenomen. Primăvara din acest an, caracterizată prin precipitații mai abundente decât în ultimii ani, ar putea fi asociată cu efectele El Niño.

În Republica Moldova, ploile torențiale pot genera scurgeri rapide de apă de pe versanți, care se transformă în inundații rapide, cunoscute și sub denumirea de „flash flood”. Fenomenul este favorizat de relieful fragmentat al țării, cu dealuri și pante abrupte.

Apa care se adună de pe versanți ajunge rapid în văi și în zonele joase, iar atunci când cantitățile de precipitații sunt foarte mari, aceasta nu reușește să se infiltreze în sol sau să fie evacuată suficient de repede. În consecință, se produc inundații care afectează gospodării, grădini și infrastructură.

Aproximativ 30% dintre locuințele din Republica Moldova sunt amplasate în apropierea râurilor sau în zone cu risc de inundații, ceea ce le face mai vulnerabile în perioadele cu precipitații abundente.

Ce spun specialiștii

Contactat de Ecopresa, Valeriu Cazac, doctor în Științe ale Mediului, a declarat că țara noastră poate simți efectele acestui fenomen.

„Republica Moldova poate simți indirect efectele fenomenului El Niño deoarece atmosfera funcționează ca un sistem global interconectat. El Niño este fenomenul care perturbă și modifică prognozele meteorologice la nivel global, iar efectele sale se pot manifesta prin valuri de căldură și precipitații abundente inclusiv în Republica Moldova”.

Potrivit expertului o parte din inundațiile pe care le-am avut în această perioadă, au fost provocate de acest fenomen.

„Perioadele mai ploioase sau mai secetoase sunt influențate, într-o anumită măsură, de acest fenomen. Ploile abundente din acest an ar putea fi asociate cu El Niño. Deși Moldova este caracterizată în mod normal prin precipitații mai bogate în lunile mai și iunie, în ultimii ani ne-am confruntat mai des cu secetă în această perioadă. Anul acesta însă am avut precipitații mai abundente decât de obicei”.

Ce arată prognozele internaționale

Organizația Meteorologică Mondială a avertizat că un an canicular record este aproape sigur până în 2030, pe măsură ce criza climatică se intensifică. Având în vedere că un fenomen El Niño este așteptat la sfârșitul acestui an, recordul global de temperatură ar putea fi înregistrat chiar în 2027. 

Potrivit celei mai recente actualizări a OMM, șansele ca El Niño să se formeze în perioada iunie–august 2026 sunt de aproximativ 80%, iar probabilitatea ca acesta să persiste până la sfârșitul anului depășește 90%. Fenomenul ar putea avea o intensitate moderată sau chiar puternică.

Datele aceluiași studiu arată că experții de la centrele de predicție climatică din întreaga lume avertizează că dezvoltarea unui nou episod El Niño poate favoriza apariția valurilor de căldură, a secetelor severe în unele regiuni și a precipitațiilor abundente în altele. Fenomenul contribuie, de asemenea, la creșterea temperaturii medii globale într-o perioadă în care planeta se confruntă deja cu efectele schimbărilor climatice.

Datele analizate de OMM arată că temperaturile apelor din Pacificul tropical sunt în creștere, iar condițiile actuale sunt favorabile pentru dezvoltarea fenomenului în lunile următoare.

Potrivit organizației, monitorizarea continuă și sistemele de avertizare timpurie vor avea un rol esențial în pregătirea autorităților și a sectoarelor economice sensibile la climă, precum agricultura, gestionarea resurselor de apă și energia.

Denumirea El Niño își are originea în Peru și provine din limba spaniolă, unde înseamnă „Copilul Iisus”. Termenul era folosit de pescarii din nordul țării pentru a descrie un curent oceanic cald care apărea, de regulă, în preajma Crăciunului. Mai târziu, cercetătorii peruani au observat că acest fenomen face parte dintr-un sistem complex de interacțiuni între ocean și atmosferă, care se manifestă la intervale de câțiva ani și poate influența clima la nivel global. Astfel, denumirea „El Niño” a fost adoptată pentru a determina faza caldă a acestei oscilații climatice.

Material realizat de Victoria Donțu, stagiară Ecopresa.