fbpx

Compostare comunitară la Chișinău: un proiect pilot pentru reducerea deșeurilor organice

 Compostare comunitară la Chișinău: un proiect pilot pentru reducerea deșeurilor organice

Foto simbol. Sursa: workstation-berlin.org

Susține Ecopresa, distribuie!

Peste jumătate din deșeurile municipale sunt de natură organică (resturi alimentare și vegetale) care, în mod ideal, nu ar trebui să ajungă la gunoi, ci să fie transformate în compost – un îngrășământ natural pentru sol. Pentru a promova această practică, la Centrul Comunitar 151 din Chișinău a avut loc recent un atelier de compostare comunitară, organizat în cadrul unui proiect pilot prin care un grup de chișinăuieni va putea colecta separat și composta deșeurile organice generate în gospodărie.

Ce se întâmplă cu deșeurile organice după ce ajung la gunoi

Odată ajunse acolo, ele nu se mai descompun în condițiile naturale întâlnite în sol, ci generează metan, un gaz cu efect de seră puternic, și levigat, un lichid poluant care poate afecta solul și apele subterane dacă nu este gestionat corespunzător.

Resturi alimentare aruncate la coșul comun. Sursa: Purdue University

Deși depozitul de la Țînțăreni, unde ajung deșeurile din Chișinău, are sisteme pentru colectarea și tratarea levigatului, în multe localități din țară situația arată mult diferit. Deșeurile sunt adesea aruncate pe marginea satelor, pe dealuri sau în spații improvizate, fără protecție pentru sol și fără infrastructura necesară pentru gestionarea lor. În astfel de locuri, gunoiștile funcționează mai degrabă ca acumulări necontrolate de deșeuri decât ca depozite conforme. În Republica Moldova există aproximativ 1.100 de gunoiști, în timp ce doar cinci depozite sunt autorizate.

Gunoiștea amplasată în satul Romănești. Foto: Eugenia Maros
Gunoiștea amplasată în satul Romănești. Foto: Eugenia Maros

Compostarea oferă o alternativă simplă pentru valorificarea acestor deșeuri. Resturile organice pot fi transformate într-un îngrășământ natural bogat în nutrienți, util pentru grădini, spații verzi și agricultură.

Compostor comunitar în curtea Centrului Comunitar 151

Pornind de la această idee, organizația EcoVisio a lansat un proiect pilot de compostare urbană comunitară. În urma unui concurs deschis, Centrul Comunitar 151 din Chișinău a fost selectat drept spațiu pentru amenajarea primei platforme comunitare de compostare.

Sursa: EcoVisio/Facebook

Pe 2 iunie a avut loc și primul atelier dedicat persoanelor interesate să participe la inițiativă. Participanții vor colecta separat deșeurile organice generate în gospodărie și le vor aduce la spațiul de compostare, unde acestea vor fi procesate conform unor reguli simple. Pentru compostul comunitar sunt acceptate resturi crude de fructe și legume, zaț de cafea, frunze de ceai, păr, unghii nevopsite și alte materiale biodegradabile similare.

Pentru un proces sănătos de compostare, deșeurile alimentare sunt combinate cu materiale uscate, precum frunze, fân sau hârtie, care absorb excesul de umiditate și contribuie la prevenirea mirosurilor neplăcute.

Ce spun participanții

Unii participanți la atelier aveau deja experiență în compostare. Întrebată de Ecopresa, participanta Constanța Dohotaru a relatat: „Colectăm deșeurile organice acasă, iar o dată la 2–3 luni le duceam la sat. Le puneam într-un colț al grădinii și le acopeream cu frunze uscate. Acum însă le voi aduce aici, ceea ce este foarte comod, deoarece locuiesc în apropiere.”

Foto de la atelierul de compostare din 2 iunie

O altă participantă, Ecaterina Bodrug, colega noastră la Asociația Jurnaliștilor de Mediu, a menționat: „Înainte de această inițiativă, resturile alimentare procesate prin metoda bokashi le îngropam în mai multe gropi pe un teren din apropierea casei. Mă bucur că acum voi putea aduce deșeurile într-un spațiu special amenajat și că, în timp, ne vom putea bucura de compostul obținut.”

Compostorul instalat în curtea Centrului Comunitar 151

Scopul proiectului este de a transforma deșeurile organice în compost valoros pentru sol, reducând în același timp cantitatea de deșeuri care ajunge la gunoi. Inițiativa contribuie atât la protecția mediului, cât și la educarea și implicarea comunității în practici mai sustenabile de gestionare a deșeurilor.

Dacă ești interesat de compostare urbană și vrei să te alături inițiativei, contactează AO EcoVisio.

Exemple internaționale de compostare urbană

În mai multe orașe europene, compostarea urbană a devenit deja o practică obișnuită.

Un exemplu este Leuven, Belgia, unde în cartierele rezidențiale sunt instalate puncte de compostare comunitară, gestionate de locatari cu sprijinul autorităților locale. Compostoarele sunt amplasate în spații verzi, iar comunitatea este instruită periodic cum să le folosească corect.

Compostor urban în orașul Leuven, Belgia. Sursa foto: Lilia Curchi

De asemnea Franța a introdus din 2024 separarea deșeurile alimentare de deșeurile obișnuite folosind containere de compost obligatorii.

Inițiative similare există și în orașe Bruxelles, Barcelona sau Berlin, unde municipalitățile sprijină compostarea de proximitate prin echipamente, ghiduri clare și campanii de informare. În unele cazuri, compostarea este integrată în strategiile locale de reducere a deșeurilor și de economie circulară.

Material realizat de Gabriela Țurcanu, stagiară Ecopresa

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Leave a Reply