Un sat mic, cu ambiții mari. Cum devine Satul Nou un model de dezvoltare locală sustenabilă

La aproape o oră de Chișinău, într-o zonă rurală din sudul Republicii Moldova, Satul Nou din raionul Cimișlia este o comunitate mică, cu 1.910 locuitori, o școală, o grădiniță și un râu care îl traversează.

La prima vedere, Satul Nou seamănă cu multe alte localități din Republica Moldova.

În ultimii ani însă, aici au fost implementate proiecte în domeniul energiei, mediului și educației, care au adus schimbări vizibile în comunitate.

Au fost instalate panouri fotovoltaice, au fost amplasate tomberoane pentru colectare selectivă, inclusiv pentru textile, a fost alocat teren pentru împădurire în cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, iar gimnaziul derulează proiecte educaționale de mediu cu elevii.

Satul Nou nu este încă un exemplu perfect. Se confruntă cu aceleași probleme ca multe alte localități rurale: depopulare, resurse limitate, infrastructură incompletă.

„Noi încercăm să facem pași mici, dar siguri”, spune primarul Marin Bumbu, aflat la primul mandat. În doar doi ani, acesta a atras peste 20 de proiecte pentru localitate.

Investiții în energia verde

În 2024, autoritățile locale au instalat un parc fotovoltaic cu o capacitate de 10 kW, parte dintr-o strategie de reducere a costurilor la energie.

„Mai avem planuri să instalăm și alte panouri fotovoltaice, ca să reducem consumul de energie electrică”, explică primarul.

Deșeuri separate… inclusiv textile

Una dintre cele mai vizibile schimbări din sat vine din zona gestionării deșeurilor. Într-o localitate cu resurse limitate, au fost instalate zece seturi de tomberoane pentru colectare separată: plastic, sticlă și, mai recent, textile.

„În 2024 am instalat patru seturi de tomberoane pentru colectarea selectivă a plasticului și sticlei. Analizând cantitatea de deșeuri care ajunge la gunoiște am observat că sunt foarte multe textile. În 2025 am câștigat un proiect de la Grupul de acțiune locală «Stejarul Dacilor» și am mai instalat șase seturi, adăugând și fracția textilelor”, menționează primarul.

Potrivit acestuia, în perioada 2024–2025 s-au colectat aproximativ două tone de sticlă și circa două tone de plastic, care sunt colectate de Întreprinderea Municipală Servicii Publice Satul Nou și depozitate într-un spațiu special amenajat.

Taxa de salubrizare este de 11 lei, ceea ce face serviciul accesibil pentru locuitori.

„Am împădurit în jur de 46 de hectare de pădure”

În prezent, primăria gestionează aproape 293 de hectare de fond forestier, inclusiv fâșii forestiere de protecție. Ca și alte localități, Satul Nou s-a alăturat Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, lansat în 2023 la inițiativa președintei Maia Sandu, prin care Republica Moldova își propune să împădurească 145.000 de hectare până în 2032.

„Prin Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor am împădurit în jur de 46 de hectare de pădure. Este un indice bun, dar noi sperăm la mai mult”, spune primarul Marin Bumbu.

Problema reală, afirmă edilul, ține de starea fâșiilor forestiere existente.

„Este o mare durere a mea că aceste fâșii au fost degradate, sunt într-o stare deplorabilă. Dacă nu intervenim acum, va fi prea târziu”, spune el.

„Agricultorii nu înțeleg întotdeauna rolul acestor fâșii. Ele au fost plantate pentru binele lor, pentru protecția solului împotriva vânturilor puternice. Dar mulți nu conștientizează acest lucru și le văd ca pe o pierdere de teren agricol. Suntem obișnuiți cu ideea că trăim astăzi și vrem rezultat imediat. Dacă în loc de o fâșie forestieră mai am încă 10 sote de pământ, pot obține încă 200 de kilograme de grâu și mai mult venit. Dar nu este o abordare corectă”, adaugă Bumbu.

Apă mai sigură pentru oameni

Între 2019 și 2023, localitatea a beneficiat de modernizarea sistemului de alimentare cu apă prin proiectul „Mă implic”, susținut de Guvernul Elveției.

În cadrul proiectului au fost instalate două turnuri noi de apă și construite peste un kilometru de rețea de apeduct, investiția totală depășind 2,1 milioane de lei.

Astăzi, sistemul funcționează mai stabil, iar apa a devenit mai accesibilă pentru locuitori. Pentru un metru cub, oamenii achită 16 lei.

Un sat care vrea să devină destinație turistică

Privind spre viitor, autoritățile locale încearcă să valorifice potențialul turistic al zonei. Satul Nou face parte dintr-un proiect regional care urmărește crearea unui traseu turistic în trei raioane.

„Acum avem în implementare un proiect de conectare istorică în trei raioane: Ialoveni, Căușeni, Cimișlia prin care promovăm dezvoltarea unui traseu turistic. În Satul Nou avem un spațiu neutilizat la grădiniță și ne-am gândit să amenajăm o zonă de meșteșugărit. Valul lui Traian este o altă atracție pe care vrem să o promovăm prin acest proiect, împreună cu satul Selemet, pe unde trece acest val. Este un monument istoric care nu este valorificat la justa lui valoare. Nu avem un popas turistic amenajat acolo”, spune primarul.

„Formăm o atitudine responsabilă față de mediu”

Dacă infrastructura oferă baza dezvoltării, la Satul Nou educația contribuie la consolidarea acestor schimbări. La Gimnaziul „Tudor Strișcă”, aproximativ 100 de elevi sunt implicați constant în activități de mediu.

De la activități de salubrizare și colectare a maculaturii până la plantări și proiecte de reciclare.

„Prin proiectul „Colectăm maculatură – salvăm natura!” am colectat maculatură. S-au mobilizat și părinții, care ne-au spus că aveau cantități mari adunate și nu știau ce să facă”, spune directoarea instituției, Lidia Căinăreanu.

Profesorii spun că aceste activități au efecte pe termen lung asupra elevilor.

„Am amenajat un mini-parc, am plantat o alee de hibiscus și peste o sută de trandafiri. În proiectul „O comunitate sănătoasă – plasticului viață”, elevii au colectat sticle din plastic, iar din banii obținuți am cumpărat 10 covorașe pentru sala de sport.

În proiectul „Nu pungilor de plastic, alege una ECO, e FANTASTIC”, împreună cu un grup de mămici am confecționat torbe din textile, pe care copiii le folosesc la orele de educație fizică.

În cadrul proiectului „Ecoplastic pentru durabilitate”, am făcut demersuri către consiliul sătesc și primărie pentru instalarea tomberoanelor de colectare selectivă. Acum avem patru puncte în sat pentru plastic, sticlă și textile. Oamenii le folosesc”, menționează Vera Eșanu, profesoară de geografie.

În viziunea profesoarei, rolul educației este esențial în schimbarea comunității pe termen lung.

„Un copil informat devine un cetățean responsabil. Modul în care este format în privința mediului se reflectă în deciziile pe care le va lua mai târziu”, spune ea.