Pe locul unui iaz dispărut, locuitorii a două sate din Telenești au plantat 3.000 de puieți

Pe 14 martie, odată cu lansarea campaniei naționale de împădurire de primăvară, peste 60 de voluntari din satele Suhuluceni și Coropceni, alături de câțiva veniți din Chișinău, au ieșit la plantare în Valea Molovatețului. Pe malurile fostului iaz, secat complet în urmă cu câțiva ani, au fost plantați aproximativ 3.000 de puieți.

„Am venit împreună cu locuitorii satului pentru a planta copaci, pentru a păstra natura, a îmbunătăți aerul și a menține malurile fostului iaz, care astăzi este uscat din cauza condițiilor climatice. Vrem să lăsăm un loc frumos pentru tânăra generație și pentru comunitate, un spațiu de odihnă și agrement”, a declarat Tudor Stegărescu, locuitor al satului Suhuluceni.

Specii alese în urma unui studiu 

Plantarea nu este una întâmplătoare. Speciile au fost selectate în baza unui studiu, iar modul de plantare urmărește refacerea treptată a ecosistemului.

„Plantăm ulm, salcâm și frasin. Speciile au fost selectate în urma unui studiu de caz. Avem 3.000 de puieți – 1.500 de frasin, 1.000 de ulm și 500 de salcâm. 

Plantăm într-o metodă mai deosebită și anume în biologice a câte trei specii, pe care le-am menționat mai sus. Zona este în degradare și am venit să ajutăm să se refacă”, a explicat Marco Babii, voluntar Plantăm fapte bune în Moldova. 

Studiul realizat asupra văii arată că revenirea iazului în forma de altădată nu mai este realistă, în contextul schimbărilor climatice. În schimb, soluțiile propuse vizează adaptarea: refacerea echilibrului natural al zonei și valorificarea resurselor existente.

Experții au identificat mai multe scenarii de evoluție, de la degradare accelerată în lipsa intervențiilor, până la stabilizarea și revitalizarea văii prin acțiuni coordonate. Plantarea arborilor este una dintre aceste măsuri, alături de protejarea izvoarelor, curățarea terenurilor și gestionarea corectă a pășunilor.

Concluzia este că viitorul zonei nu mai depinde de refacerea lacului, ci de capacitatea comunității de a susține un ecosistem funcțional, capabil să rețină apa și să se regenereze în mod natural.

Citește și: Studiu ecologic pentru trei sate din Telenești: apa din fostul iaz Molovateț nu va mai reveni

„Vrem să aducem viața la malurile acestui loc”

Pentru autoritățile locale, plantarea puieților nu este doar o acțiune simbolică, ci o intervenție cu miză reală pentru comunitate.

„Este un lucru foarte important să renaștem natură în comunitate. Indiferent că apa a dispărut din iaz, vrem totuși să aducem viața la malurile acestui loc. Dorim ca urmașii noștri să aibă grijă în continuare, să păstreze și să planteze și alții. Mă bucură faptul că oamenii nu au fost indiferenți și au venit la anunțul de pe rețelele sociale”, a spus Iacob Stegărescu, primarul satului Suhuluceni. 

Chiar dacă iazul nu mai poate fi readus, oamenii încearcă să dea locului un nou sens.

„Un copac, îl văd un om. Numai că nu vorbește, dar e un viitor, e o umbră”, spune Iulia Stegarescu, locuitoarea satului Suhuluceni. 

Mobilizarea comunității a început cu câțiva ani în urmă. „Totul a început acum trei ani, când am început să dezvoltăm localitatea prin Centrul de Dezvoltare Comunitară Suhuluceni și primăriile Suhuluceni și Coropceni. Acum vedem rezultate fizic: am ieșit la plantare, la înverzirea localității, chiar pe malul lacului”, a spus Maria-Magdalena Stegărescu, membra Centrului de Dezvoltare Comunitară Suhuluceni și primăriile Suhuluceni și Coropceni.

La plantare au participat și voluntari din Chișinău, atrași de apelul postării de pe Facebook. „M-a invitat o prietenă. E vesel, e aer proaspăt, e distractiv. Dar este și util pentru ecologie, pentru că se produce mai mult oxigen. În Moldova este o mare lipsă de păduri, iar calitatea aerului are de suferit. De aceea avem nevoie de mai mulți copaci”, a menționat Sergiu Borceanu.

„Se rupe sufletul”: memoria unui iaz dispărut

Pentru unii localnici, dispariția iazului rămâne o pierdere dureroasă.

 „Tot omul a făcut, cu mâna lui. Malul iazului era plin de apă, mergeam sâmbăta și duminica, valurile făceau spumă, era o plăcere. Când ne coboram din deal și ne uitam în vale, se vedeau casele în oglindă, era foarte frumos. Acum, când te cobori, se rupe sufletul”, povestește Maria Harea, locuitoare a satului Coropceni.

Valeriu Șeremet, un alt locuitor al satului Coropceni: „Poate că așa anotimpurile sunt secetoase și a dus la secarea iazului. Părinții noștri au săpat iazul cu hârlețul, cu lopețile. Și aici veneau majoritatea din regiuni, la pește. Dar în timpul de față pentru copiii noștri nu avem ce lăsa. Iată, punem și noi câte un copac, măcar ceva, ceva să rămână.”

Autoritățile locale văd plantarea ca parte dintr-un efort de refacere a plaiurilor și de creștere a suprafețelor împădurite. „Noi avem în jur la 11% după statistică de împăduriri. Trebuie să ajungem măcar la 20-25%. Pentru sat este binevenit pentru că trebuie să înverzim plaiurile noastre”, explică Ion Harea, primarul satului Coropceni.

Primăria planifică să continue eforturile: să reînnoiască și să completeze spațiile verzi, să planteze puieți în locurile unde arborii nu se vor prinde. „Mai avem locuri unde trebuie plantat: parcul din centrul satului, zona primăriei, malul iazului, grădinița, școala. Deci de lucru este și avem unde”, adaugă primarul satului Coropceni. 

Urmează și alte activități pentru refacerea văii Molovateț

Lilia Curchi, coordonatoarea proiectului: „Oamenii s-au adunat pentru a planta, pentru a utiliza toată ocazia de a salva această zonă. În zona respectivă noi am realizat un studiu care ne-a arătat că pentru reabilitarea zonei, cea mai potrivită alegere sunt soluțiile bazate pe natură. Noi am decis că e nevoie să consolidăm malurile, pentru asta plantăm.”

Alte acțiuni planificate includ curățarea izvoarelor locale pentru a păstra apa, formarea de microzone umede și refacerea vegetației. „Odinioară aici era un iaz de 60 de hectare, acum este totul acoperit cu stuf. Ne bucurăm că după iarnă avem zone în care s-a adunat apa și această primă plantare în zonă o vom urmări, vom urmări evoluția și vom completa ulterior ceea ce am plantat”, adaugă Lilia.

Potrivit coordonatoarei proiectului puieții plantați provin din fondurile proiectului National Democracy Fund, dar și din donațiile colectate în toamna trecută, prin Festivalul Pădurilor și evenimentul comunitar „Școală vechi, timpuri noi”.

Citește și: Un festival care readuce la viață un râu din Telenești

Și: Mobilizare comunitară în trei sate din Telenești: localnicii au salubrizat malurile fostului iaz Molovateț

***

Articol realizat în cadrul proiectului „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, cu sprijinul New Democracy Fund (Danemarca), în parteneriat cu Centrul de Dezvoltare Comunitară Suhuluceni și primăriile Suhuluceni și Coropceni.