Frunzele nu sunt gunoi: Ce poți face cu ele în loc să le arzi?

Susține Ecopresa, distribuie!

Toamna, țara noastră are un miros aparte – de must, vin, gutui, crizanteme, dar și… de fum. Dacă ai pământul acoperit cu frunze, “nu ești gospodar”, de aceea arderea lor face parte din practicile noastre “tradiționale”.

De ce oamenii ard frunzele?

Comoditate: e cea mai simplă metodă, fără efort, fără transport.
Obicei vechi: „așa făceau și bunicii noștri”.
Lipsa alternativelor: nu peste tot există servicii de colectare a deșeurilor vegetale.
Frunzele de nuc: sunt considerate „toxice” sau „nefolositoare” din cauza conținutului de juglonă, o substanță care încetinește descompunerea și afectează unele plante. Mulți oameni cred greșit că aceste frunze nu pot fi compostate și aleg să le ardă.
Aspectul estetic: unii preferă curțile și grădinile „curate”, fără frunze căzute, considerându-le semn de neglijență. Arderea pare o soluție rapidă pentru „ordine vizuală”.

Ce spune legea?
Între timp, legea este de „altă părere” – arderea resturilor vegetale, inclusiv a frunzelor, este strict interzisă.

Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, pentru această încălcare riști o amendă de la 10 până la 15 mii de lei, dacă ești persoană fizică, și de la 30 până la 40 de mii de lei, dacă ești persoană juridică.

Legea nu permite arderea frunzelor din mai multe motive clare, legate de sănătatea publică, protecția mediului și siguranță:

Poluarea aerului: arderea frunzelor produce fum dens, care conține particule fine (PM2.5), monoxid de carbon, dioxine și hidrocarburi aromatice policiclice — substanțe toxice pentru oameni și animale. Acestea contribuie la creșterea cazurilor de boli respiratorii și cardiovasculare, mai ales la copii și vârstnici.
Încălcarea legislației de mediu: în Republica Moldova, legea privind protecția mediului înconjurător și Regulamentul privind gestionarea deșeurilor interzic arderea resturilor vegetale în spații deschise. Frunzele, crengile și iarba tăiată sunt considerate deșeuri biodegradabile, care trebuie colectate sau compostate, nu arse.
Riscul de incendii: focul de frunze pare inofensiv, dar vântul îl poate răspândi ușor spre gospodării, fânețe, păduri sau plantații. În fiecare toamnă și primăvară, pompierii intervin la sute de incendii provocate de arderea vegetației uscate.
Distrugerea solului și a biodiversității: arderea frunzelor distruge microorganismele benefice din sol și omoară insecte, larve, arici sau alte viețuitoare care contribuie la echilibrul ecosistemului.
Impact asupra calității vieții: fumul se răspândește rapid în localități, afectând confortul locuitorilor, reducând vizibilitatea și creând mirosuri persistente și nocive.

Ce facem cu frunzele?
Avem mai multe alternative pentru grămezile de frunze care cad abundent în această perioadă. Pentru recomandări practice, am apelat la colegii de la Seed It Forward, cu experiență foarte generoasă în gestionarea frunzelor, și iată ce ne recomandă:

Compostarea
Frunzele sunt un îngrășământ natural excelent. Da, necesită puțin timp și răbdare, dar rezultatul merită: vom obține un sol fertil și o roadă bună.
Mulcirea
Frunzele pot fi lăsate direct pe pământ, mai ales pe ogor sau în grădini. Ele formează un strat protector pentru iarnă și, în timp, devin un îngrășământ natural.
Frunzele fac parte din ciclul naturii – ea știe cum să le transforme în hrană pentru sol. De aceea, dacă aveți posibilitatea, lăsați-le acolo unde cad.
Colectarea separată
Tot mai multe localități au puncte de colectare pentru resturi vegetale. Informați-vă la primărie sau la operatorul local de salubritate — de multe ori, aceste deșeuri sunt transformate ulterior în compost sau biomasă.

Cum compostăm frunzele?
A face compost nu este deloc complicat, iar frunzele sunt un material excelent pentru asta.
Specialiștii recomandă următorii pași:

Iarna: lasă frunzele acolo unde sunt, ca să se umezească natural și să înceapă procesul de descompunere.
Primăvara: adună-le într-o movilă, în straturi – frunze și resturi de compost vechi care nu s-au descompus complet (crenguțe, coji de nuci etc.).
Când solul s-a încălzit: plantează în movilă răsaduri de castraveți, dovlecei, vinete sau dovleci – plante care iubesc pământul bogat.
Udarea: uzi movila periodic. Astfel, plantele primesc apă, iar frunzele – umiditatea necesară pentru a se descompune.
La recoltă: după ce ai strâns roada, treci compostul printr-o sită:
- partea fină o poți folosi pentru răsaduri sau flori;
- bucățile mai mari și resturile rămase le păstrezi ca inoculant pentru următorul compost.

Chiar și larvele gândacului de bronz sunt utile – ele accelerează procesul de descompunere!

Ce nu se vede în fum?
Fumul de la frunzele arse pare inofensiv, dar este extrem de dăunător.
El conține monoxid de carbon, particule fine și compuși cancerogeni. O singură grămadă de frunze arse poate elibera în aer la fel de multe substanțe poluante cât un drum intens circulat.
Pe lângă poluare, fumul afectează sănătatea, provoacă alergii, iritații și boli respiratorii. Cenușa depusă nu hrănește solul – dimpotrivă, distruge microorganismele benefice și scade fertilitatea.
În plus, arderea frunzelor este adesea lăsată nesupravegheată și poate provoca incendii, mai ales în perioadele uscate și cu vânt.

O schimbare de mentalitate
Arderea frunzelor nu e doar un gest de comoditate, ci un obicei care dăunează tuturor. Schimbarea începe cu informarea și cu mici acțiuni la nivel local.