Captarea apei de ploaie, împădurirea și prevenirea incendiilor: cum se adaptează comunitățile locale la schimbările climatice

Schimbările climatice sunt tot mai vizibile în Republica Moldova: verile devin tot mai secetoase, iernile – lipsite de zăpadă, iar ploile – tot mai rare și torențiale. Schimbările bruște de vreme afectează localitățile noastre, punând presiune pe infrastructură și pe agricultură. Autoritățile locale caută soluții pentru adaptarea la aceste fenomene.

În Ialoveni, acumularea apelor pluviale reduce riscul de inundații

„De la început, ne-am concentrat pe zonele predispuse la inundații din orașul Ialoveni. Am construit câteva lacuri de acumulare a apei, având ca scop principal prevenirea inundațiilor și reducerea riscurilor asociate. Chiar și acum, când am avut ploi abundente, aceste lacuri ne-au salvat”, spune primarul orașului Ialoveni, Sergiu Armașu.

Pe lângă reducerea riscurilor, o zonă de agrement a fost amenajată și transformată, fiind dotată cu o scenă impunătoare destinată organizării evenimentelor.

Sireți se adaptează la schimbările climatice prin folosirea tehnologiilor moderne

Printre măsurile implementate se numără utilizarea dronelor cu termoviziune și instalarea de stații meteorologice, menite să sprijine în special agricultorii.

„Am achiziționat o dronă cu termoviziune, pe care o folosim nu doar pentru localizarea incendiilor de proporții, ci și pentru monitorizarea terenurilor agricole și a parcurilor fotovoltaice. Recent, am participat la o misiune de salvare în colaborare cu MAI, Inspectoratul de Poliție și IGSU. Avem o colaborare foarte bună în acest sens”, a declarat Leonid Boaghi, primarul comunei.

Cele șapte stații meteorologice instalate oferă prognoze în timp real, pe o rază de 15 kilometri. Acestea sunt utilizate în special de agricultori, care își pot planifica lucrările în funcție de datele primite.

„Dacă ai zeci sau sute de hectare și vezi că mâine plouă, știi că trebuie să culegi astăzi cireșele. Stațiile oferă aproximativ șapte indicatori: precipitații, umiditate, direcția și viteza vântului, radiație solară”, a mai adăugat primarul.

Localitățile Ceadîr-Lunga și Cantemir vor beneficia de sprijin pentru adaptare climatică. Proiecte finanțate prin EU4ClimateResilience

Cu sprijinul proiectului, orașul Cantemir va implementa un sistem integrat de colectare a apelor pluviale.

„Orașul Cantemir se confruntă cu două probleme aflate la extreme opuse – seceta și, în perioadele de ploi abundente, acumulări mari de apă care afectează infrastructura urbană și drumurile. Am decis să transformăm aceste două probleme într-o soluție. Am aplicat la acest grant cu proiectul „Sistem integrat de colectare a apelor pluviale pentru reziliența climatică a orașului Cantemir. Întreaga infrastructură va fi construită în parcul central al orașului Cantemir, care are o suprafață de șapte hectare și unde, în ultimii ani, am observat că arborii și plantațiile se usucă pur și simplu, de la un an la altul”, spune Tatiana Puica, reprezentantă a orașului.

Orașul Ceadîr-Lunga se confruntă, de asemenea, cu ploi abundente. Pentru a gestiona această problemă, autoritățile locale intenționează să colecteze apă pluvială în rezervoare speciale, pentru a fi ulterior folosită la irigarea parcurilor din oraș.

„La noi climatul este arid, iar ploile sunt rare. Dar atunci când vin, inundă anumite părți ale orașului – o problemă la care lucrăm de mult timp. Două zone au fost deja protejate, însă mai există una foarte complicată. Ideea proiectului este să colectăm apa de ploaie în rezervoare speciale, cu o capacitate minimă de 300 de tone. Nu vrem ca această apă să se scurgă pur și simplu în râu, ci să o adunăm și apoi să o folosim pentru irigarea spațiilor verzi.

Anul trecut am înființat o pepinieră cu peste 3000 de puieți – care vor fi plantați în oraș. Iar pentru că seceta este o realitate, acești puieți trebuie udați regulat. Tot cu această apă vom uda și plantațiile din cele două parcuri mari ale orașului, de 10 și 3 hectare, unde am plantat în jur de 6000 de puieți în ultimii ani.

În același timp, estimăm că vom proteja de inundații circa 600 de gospodării și vom reabilita un segment de 1,5 kilometri al străzii Gogol, unde apa pluvială transformă strada într-un torent ce afectează casele și anexele gospodărești. Va aduce beneficii reale pentru toți locuitorii. Ne dorim un oraș verde, în care inundațiile să nu mai fie o amenințare”, declară Anatolii Topal, primar de Ceadîr-Lunga.

Cum sunt sprijinite comunitățile în fața crizelor climatice?

Rata de împădurire a Republicii Moldova este în prezent de doar 11%, în timp ce media în Uniunea Europeană depășește 35%. În acest context, la inițiativa președintei Maia Sandu, în 2023 Republica Moldova a adoptat Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor (PNERP). Acesta prevede reabilitarea fondului forestier degradat și crearea de noi păduri pe o suprafață de aproximativ 145 de mii de hectare până în 2032. Astfel, suprafețele de teren împădurit urmează să fie extinse până la 15% din teritoriu, de la actualele 10-11%.

În implementarea acestui program național sunt implicate și autoritățile publice locale, prin identificarea terenurilor disponibile, implicarea comunităților și mobilizarea voluntarilor.

La conferința națională „Reziliență climatică pentru dezvoltare locală”, desfășurată la 19 iunie, Aliona Rusnac, secretară de stat la Ministerul Mediului, a spus că „Guvernul are un angajament puternic să sporească capacitatea de adaptare la schimbările climatice și de a răspunde la calamităților și riscurile climatice. Este angajamentul fiecărei autorități publice, al fiecărei regiuni, al fiecărui cetățean”.

Eva Kracht, reprezentantă a Ministerului Federal German al Mediului, a vorbit despre efectele resimțite la scară regională și despre importanța cooperării: „Vedem că provocările climatice sporesc în regiune. Există toate aceste fenomene, precum inundațiile și arșița, și noi vedem în diferite țări degradarea ecosistemelor, provocări legate de poluare. Probabil, același lucru se întâmplă și în țara dumneavoastră, la fel ca și în țările noastre. Eu sunt foarte bucuroasă că noi împreună implementăm acest proiect, care sprijină dezvoltarea documentelor pe politici sectoriale și, pe de altă parte, oferă și sprijin comunităților locale”.