Dronele în agricultură și silvicultură: economisesc resursele și sunt mai prietenoase mediului decât tehnica grea

Utilizarea dronelor în agricultură și silvicultură oferă multe avantaje: asigură precizie, eficiență, economie de timp, combustibil, apă, pesticide, fertilizanți și alte resurse. Cu ele pot fi efectuate lucrări și după ploi, când, din cauza glodului, este problematic accesul tehnicii de teren. Dronele sunt utilizate la cartografierea terenurilor, la monitorizarea procesului de irigare, la depistarea și combaterea bolilor și a dăunătorilor, la însămânțare și fertilizare. Și păduri pot fi plantate cu ele.

Dronele nu prejudiciază mediul în măsura în care o fac utilajele „clasice”, fiind preferate în agricultura ecologică. Comparativ cu avioanele și elicopterele, zboară la o înălțime mai mică – în timpul pulverizării substanțelor pentru tratamentul și fertilizarea culturilor, „norul” nu se împrăștie mai mult decât este nevoie, preparatele nu sunt risipite în van. Comparativ cu tehnica agricolă de teren, nu bătătoresc pământul – este un plus, pentru că solurile din Republica Moldova degradează și din motivul că sunt presate de roțile sau șenilele mașinilor grele.

Instituțiile de stat cu atribuții în domeniul agriculturii și silviculturii nu dispun de drone și nici nu-și permit să le închirieze, pentru că nu au bani pentru aceasta.

Devine un lucru firesc: fermierii au drone, de rând cu tractoarele

Într-o oră, cu drona pot fi monitorizate sau prelucrate 4-10 hectare de teren – sunt mai rapide decât tehnica tradițională. Pe lângă economia de timp, pesticide, fertilizanți, ajută și la economisirea apei: o dronă echipată corespunzător poate stabili de câtă irigare anume au nevoie sectoarele unei plantații pentru a fi prevenită seceta, dar și băltirea. Cu dronele se efectuează și tratamente bio eficiente – pe câmpurile agricole sau în păduri sunt „desantate” insecte inofensive pentru mediu, dar care anihilează dăunătorii.

Dronele nu distrug legumele de pe câmpurile prelucrate, în timp ce echipamentele pe roți provoacă o pierdere de 5-10% din recoltă. Spre deosebire de tehnica agricolă de teren, nu bătătoresc pământul – este un plus, pentru că solurile din Republica Moldova degradează și din motivul că sunt presate de roțile sau șenilele mașinilor grele.

Drona este mai potrivită și atunci când plantele de pe lanuri sunt deja înalte, bine dezvoltate (floarea-soarelui, porumbul, rapiţa, cerealele, soia, sfecla de zahăr, legumele ș.a.).

„Dronele nu înlocuiesc în totalitate tehnica de teren, dar au o mulțime de avantaje. Cu ajutorul lor, fermierii și producătorii agricoli pot să-și optimizeze producția, să diminueze costurile și să obțină rezultate superioare într-un mod sustenabil: 5-10% în plus la recoltă. Dronele noastre de ultimă generație și sistemele de analiză a datelor ne permit să obținem și să oferim informație exactă și detaliată despre starea culturilor – astfel fermierii pot lua decizii mai informate și să acționeze mai prompt”, menționează pentru Ecopresa Vitalie Sacară, fondatorul și administratorul Dron Agro Assistance, prima companie din Republica Moldova care, acum patru ani, a obținut licență pentru importul și utilizarea aparatelor fără pilot în agricultură. Compania vinde drone, prestează servicii efectuate cu acestea, organizează cursuri de instruire pentru operatori. În patru ani, a prelucrat 25.000 de hectare (un hectar are 10.000 de metri pătrați), numărul clienților îi sporește de la an la an – producători mari și mici, administrații locale, iar primul client îi este fidel și acum.

În viitorul apropiat, consideră interlocutorul, va fi un lucru obișnuit ca fermierii, de rând cu tractoarele și mașinile, să aibă și drone.

Cum pot fi utilizate dronele pentru păduri, fâșii forestiere și spații verzi? 

La fel ca în agricultură, dronele pot fi utilizate în silvicultură la monitorizare, evaluare, plantare, fertilizare și tratament chimic sau biologic.

Compania lui Vitalie Sacară are mai puțină experiență la utilizarea dronelor în silvicultură, pentru că s-a axat preponderent pe domeniul agriculturii. A fost solicitată recent pentru combaterea dăunătorilor în păduri, dar a refuzat din cauza lipsei de experiență. Totuși, a participat la anumite proiecte vizând pădurile și spațiile verzi, inițiate de un institut de cercetări și autoritățile locale din Chișinău, dar acestea n-au fost continuate din lipsă de finanțare. Între altele, a efectuat o evaluare a situației din Rezervația cultural-naturală „Orheiul Vechi”, a plantat și ghindă de stejar cu drona.

Cu ajutorul dronelor, spune interlocutorul, pot fi obținute imagini ce arată starea de ansamblu a unei păduri, cum se dezvoltă, ce sectoare au nevoie de atenție sporită, ce arbori din spațiile verzi ar trebui tăiați, pentru că se pot prăbuși de la vântul puternic etc. La 40 de hectare se fac vreo 1.500 de fotografii. Poate fi măsurat și diametrul copacilor, al trunchiurilor arborilor tăiați.

De asemenea, prezența dronelor îi descurajează pe braconieri, remarcă interlocutorul.

Dăunătorii din păduri pot fi combătuți mai eficient cu drona

Dacă sunt necesare tratamente chimice pentru copaci, unele drone pot funcționa foarte aproape de aceștia, pulverizând substanța și sub frunze, cu ajutorul elicelor, ne spune Vitalie Sacară.

Este un avantaj care contează foarte mult: dăunătorii din speciile invazive care distrug în prezent spațiile verzi și pădurile din Republica Moldova, atacând stejarii, ulmii, platanii și alte specii locale, se ascund sub frunze în cazul stropirilor clasice și nu pier. Tigrul (ploșnița) platanului sau tigrul stejarului sunt obișnuiți să se adăpostească așa de ploile torențiale de la tropice și subtropice, dar drona îi combate eficient și cu precizie.

Tratamente bio: dronele răspândesc insecte ce combat dăunătorii

Cu drona pot fi pulverizate diverse preparate biologice obţinute din ciuperci şi bacterii, care distrug ciupercile fitopatogene ce produc daune, dar și insecte ce sunt dușmani naturali ai dăunătorilor.

De exemplu, în pădurile sau pe câmpurile atacate poate fi răspândită trichogramma – un gen de viespi polifage minuscule, care sunt endoparazitoide ale ouălor de insecte (se dezvoltă în interiorul lor și le compromit). La un hectar, dronele pulverizează 1,5 grame de asemenea insecte – o astfel de precizie nu poate fi asigurată fără ele. Trichogramma este utilizată pe larg în multe țări și nu sunt semnalate prejudicii pentru ecosisteme de pe urma ei, potrivit lui Vitalie Sacară.

În același scop pot fi răspândite și buburuzele, care combat păduchii de frunze (trebuie aleasă buburuza locală, cu 7 puncte, nu buburuza asiatică invazivă, care diminuează numărul insectelor locale, provocând dezechilibru în ecosisteme).

Stejar roșu plantat cu drona

Compania lui Vitalie Sacară a plantat anul acesta ghindă de stejar roșu cu drona, în baza unui contract cu un antreprenor. Semințele de arbori plantate astfel sunt puse în capsule.

Este foarte bine să plantăm stejar roșu în Republica Moldova, pentru că acesta nu este atacat de dăunători, spre deosebire de stejarul tradițional, își împărtășește observația personală Galina Bușmachiu, doctor habilitat în biologie, șefa Laboratorului de Entomologie al Institutului de Zoologie, cu care a stat de vorbă Ecopresa.

Avem puțini stejari roșii acum. Din lemnul acestui copac se fac butoaie pentru vin – anume în acest scop a fost adus și plantat la noi prin anii 1980. Este potrivit pentru parcuri, plantații, alei. Poate fi sădit solitar, dar și în grup, se asociază bine cu ulmul, teiul, frasinul, pinul, arțarul. Cei care doresc detalii și puieți de stejar roșu pot accesa acest link de pe un site din RM.

Instituțiile publice din agricultură și silvicultură nu au bani pentru drone

Instituțiile de stat cu atribuții în domeniul agriculturii și silviculturii nu dispun de drone și nici nu-și permit să închirieze, pentru că nu au bani pentru aceasta.

Agenția „Moldsilva” nu are drone, dar firește că i-ar fi foarte utile și ar dori finanțare în acest scop, spune directorul acesteia, Victor Durbală, solicitat de Ecopresa.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) abia acum desfășoară un tender cu scopul de a le cumpăra. „Dronele pe care le-am solicitat sunt cu termoviziune nocturnă. Asta ne-ar face mult mai puternici în fața braconierilor, în fața celor care încalcă legea pe timp de noapte prin tăieri ilicite, vânat ilegal, incendieri”, precizează pentru Ecopresa șeful IPM, Ion Bulmaga.

Subdiviziunile Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) închiriază drone atunci când îi sunt absolut necesare la combaterea dăunătorilor de pe câmpurile agricole, dar cu sprijin financiar din partea altora. De exemplu, când a închiriat recent o dronă pentru a combate cu substanțe chimice invazia de lăcuste din sud, subdiviziunea ANSA din Taraclia a făcut-o cu ajutorul bănesc al primăriei locale, ne-a povestit șeful subdiviziunii ANSA, Ion Babanuță.

Lăcustele invadaseră 700 de hectare din raionul Taraclia și peste 1.200 de hectare din autonomia Gagauz-Yeri (raionul Ceadâr-Lunga). S-a lucrat și cu drona, și cu tractorul.

„Cu drona pot fi prelucrate 50-60 de hectare pe zi, are o eficiență mai înaltă. A fost nevoie de dronă la combaterea lăcustelor, pentru că acolo există o zonă inaccesibilă pentru tehnica de teren, cum ar fi tractoare și agregate tractate. Este o mlaștină, o zonă acoperită de apă, baltă”, precizează șeful subdiviziunii ANSA din Taraclia.

Au fost necesare și pauze frecvente la lucrările cu drona, atunci când vântul sufla puternic din direcția opusă. În acest caz concret, din cauza terenului dificil, o altă problemă a fost că nici drona nu reușea să acopere întreaga suprafață – raza de acțiune a telecomenzii aparatului este de 800-1.000 de metri, iar operatorul nu avea cum sta în zona mlăștinoasă, potrivit explicațiilor oferite de Ion Babanuță.

„Dronele nu pot înlocui în totalitate tehnica de teren”, după cum menționa și Vitalie Sacară. Informații despre cursurile de operatori de drone organizate frecvent de compania sa în colaborare cu diverși parteneri pot fi găsite pe Facebook.

Platformă online pe care se depun solicitările și se emit autorizațiile pentru operațiunile aeriene fără pilot

În Republica Moldova, doar vreo 10% dintre operațiunile cu drone reprezintă lucrări agrare, potrivit informațiilor oferite presei de reprezentanți ai Autorității Aeronautice Civile (AAC). Restul sunt monitorizări și filmări, inclusiv în scop de divertisment.

Pentru mai multe detalii referitoare la operarea dronelor – ghidul AAC.

Și lista operatorilor autorizați pentru operațiunile cu drone este publicată pe site-ul AAC.

AAC a lansat la 1 iulie proiectul pilot al platformei online pe care se depun solicitările și se emit autorizațiile pentru operațiunile aeriene fără pilot (UA). Solicitările se depun la acest link: https://flyid.caa.md