Mai multe ONG-uri vin cu propuneri privind îmbunătățirea programului național de împădurire

„Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru perioada 2023-2032” a fost pus în discuție de membrii societății civile, la  inițiativa Societății Ecologice „Biotica”. Părțile interesate au venit cu propuneri și recomandări, care urmează să se regăsească într-o rezoluție trimisă către Ministerul Mediului. Despre aceasta a declarat Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „Biotica”.

Membrii societății civile care au participat la discuții au trecut pas cu pas peste program și au lansat sugestii de îmbunătățire. Prima propunere a fost stabilirea unei reglementări clare privind terenul care urmează a fi împădurit: „Eu zic că nu trebuie să ne grăbim, doar acesta este un proiect capital. Când faci o casă, nu te apuci să vorbești repede despre acoperiș, dar mai întâi identifici terenul. Apoi te asiguri că acest teren este de construcții, pentru ca să nu faci casa, iar după ceva timp să vină să-ți spună că terenul este agricol și ți-o distrug”, a declarat Arion Cebotari, activist în domeniul silviculturii.

Cu completări la subiectul alegerii teritoriilor pentru plantații a venit Anatolii Albin, membru al Asociației Obștești „Grădina Moldovei”: „Mai întâi trebuie să fie identificat terenul prin Hotărâre de Guvern, apoi să treacă lotul în categoria fondului forestier sau pentru plantație, astfel să fie scos din circuitul economic. După aceasta, se va decide ce material săditor se va planta și pe ce teritoriu”, a menționat expertul.

Anatolii Albin s-a referit și la faptul că planul nu implică mai mulți actori: „Nu am observat ca planul național să implice sectorul necomercial, privat și populația rurală.  Mai mult este orientat spre resursele statului, ceea ce este bine, dar nu suficient”, a specificat membrul AO „Grădina Moldovei”.

Participanții au discutat despre supravegherea teritoriului împădurit, pentru ca acesta să rămână pădure și să nu se transforme într-un teren cu altă destinație: „Este necesar controlul terenurilor. O soluție este tehnologia monitorizării prin satelit și prin drone. Ar fi bine să avem un sistem de monitorizare, să vorbim cu țările care au această practică și să solicităm imaginile din satelit. Astfel, vom putea vedea, de exemplu, pe parcursul a 10 ani, ce s-a întâmplat cu terenul împădurit”, a relatat Alexandru Sainsus, fondatorul Asociației „Arboretum”.

„Ecosistemul nu are hotar”

Documentul nu prevede împădurirea teritoriului din partea stângă a Nistrului, despre aceasta a semnalat Alexandru Sainsus, fondatorul Asociației „Arboretum”: „Noi trăim într-un ecosistem. Nu putem să ignorăm malul stâng, pentru că acolo situația este și mai precară decât pe malul drept. Trebuie de căutat formate și modele de colaborare, pentru a putea ajunge la un numitor comun. Filiera asta ar putea fi un pod verde peste Nistru, o platformă de colaborare”, a adăugat Alexandru Sainsus.

Totodată, s-a pus accent pe cercetarea consumului excesiv de lemn ca element energetic, pentru a stopa tăierile ilicite: „Trebuie să ne gândim cum statul, prin prisma acestui program, ar stimula plantarea culturilor alternative cu potențial energetic. Astfel, prin culturile alternative s-ar putea substitui lemnele de foc și, respectiv, tăierile lemnului se vor reduce”, a specificat Sergiu Ungureanu, expert în energetică.

Un alt subiect abordat a fost managementul sustenabil, despre care a vorbit Anya Coutinho, directoarea executivă a Asociației Obștești „Grădina Moldovei”: „Personal, am fost în păduri, în Belgia, unde se face silvicultură sustenabilă, prin care se gestionează pădurile. Acolo au loc tăieri selective, se produce lemn de înaltă calitate, care costă mulți bani și aparțin cetățenilor. Noi putem să conservăm biodiversitatea, dar avem nevoie de asistență tehnică pentru management forestier”, a punctat experta.

În cadrul întrunirii, discuții s-au iscat și pe filiera educării, informării și conștientizării populației privind pădurile. „O soluție ar fi instruirea oamenilor prin  intermediul profesioniștilor și experților din domeniul silvic. Astfel, oamenii vor începe să înțeleagă necesitatea pădurilor și să contribuie la reabilitarea ei”, a menționat Alexandru Sainsus, fondatorul Asociației „Arboretum”.

Rezoluție către Ministerul Mediului

„În baza discuțiilor și a informațiilor acumulate, va fi semnată o rezoluție, pe care o vom transmite Ministerului Mediului, Agenției „Moldsilva”, Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Agenției de Mediu și Agenției „Apele Moldovei”. Pentru noi, rezoluția este importantă, deoarece marcăm subiectele sensibile și oferim potențiale soluții”, a declarat Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „Biotica”. 

„Acesta este un document foarte important pentru Republica Moldova. Avem numai 11% de teritoriu împădurit, atât timp cât media europeană trece de 25%. Vrem să vedem care ar fi rolul societății civile în realizarea, monitorizarea acestui plan de împădurire”, a conchis Lilia Curchi, directoarea executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

Discuțiile au avut loc în contextul în care Ministerul Mediului a supus consultărilor „Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru perioada 2023-2032” și „Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia pentru perioada 2023-2027”.