Inundaţii mai frecvente în Europa. Ţările vor fi afectate în mod diferit de schimbările climatice

Zece ameninţări majore asociate schimbărilor climatice se numără printre pericolele ce vor afecta ţările în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse rapid, conform raportului publicat luni de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) format din experţi ONU în domeniul climei, relatează AFP și Agerpres.

Caniculă: 50 de grade Celsius la Sydney

Anumite regiuni ale lumii vor deveni excesiv de calde şi de umede de-a lungul secolului pentru ca oamenii să trăiască acolo. În alte zone, valurile de caniculă vor reprezenta un pericol mortal o parte a anului pentru ca oamenii să poată lucra în aer liber.

În Africa, umiditatea şi căldura ar putea ucide anual un număr suplimentar de 50 până la 180 de persoane la fiecare 100.000 dacă încălzirea globală atinge 2,5 grade Celsius. Angajamentele actuale ale statelor conduc spre o încălzire de 2,7 grade Celsius, potrivit ONU.

Dacă valoarea din termometrul mondial urcă cu 2 grade Celsius, Sydney şi Melbourne s-ar putea confrunta cu temperaturi de 50 de grade Celsius.

Secetă: Recoltele din Statele Unite, afectate

Nivelul râurilor şi al rezervelor de apă vor scădea pe fondul lipsei precipitaţiilor, afectând culturile. Seceta are deja un impact asupra randamentului recoltelor.

În Statele Unite, pierderile de recolte în urma secetei severe din 2012 au fost atribuite în parte schimbărilor climatice.

În Europa, aceste pierderi din cauza secetei s-au triplat în ultimii 50 de ani, iar situaţia nu va face decât să se înrăutăţească.

Inundaţii: Mai frecvente în Europa

Alte părţi ale lumii se vor confrunta cu ploi torenţiale şi alunecări de teren.

În Europa, ultimele trei decenii au concentrat cel mai mare număr de inundaţii din ultimii peste 500 de ani. Ploile torenţiale precum cele care au lovit Germania, Belgia şi Ţările de Jos în 2021 vor deveni mai frecvente.

În Canada, precipitaţiile din timpul iernii vor creşte, rezultând inundaţii similare cu cele din noiembrie 2021.

Japonia se confruntă cu o creştere semnificativă a zilelor ploioase în fiecare an.

Incendii: În creştere în Canada

Schimbările climatice vor intensifica incendiile, precum cele care au devastat Australia, Canada şi Statele Unite în ultimii ani.

Incendiile din Australia se înteţesc ca frecvenţă şi intensitate, numărul de zile favorabile incendiilor putând creşte cu până la 70% până în 2050 în anumite zone dacă nu sunt luate măsuri.

În Canada, schimbările climatice conduc la un mediu mai călduros şi mai arid.

Pagubele anuale asociate acestor dezastre s-ar putea dubla, la peste un miliard de dolari până la sfârşitul secolului, chiar dacă emisiile sunt reduse rapid.

Alimentaţie: Riscuri în Africa

Schimbările climatice pun în pericol aprovizionarea mondială cu alimente, perturbând producţia de carne, cereale, produse lactate, dar şi pescuitul, cu riscul penuriei şi al creşterii preţurilor.

Producţia de alimente este deja în scădere în raport cu situaţia existentă în lipsa încălzirii globale.

Până în 2050, un număr suplimentar de 80 de milioane de persoane ar putea fi expuse riscului de foamete, în funcţie de amploarea încălzirii globale, în special în Africa subsahariană, Asia de Sud-Est şi America Centrală şi de Sud.

Specii: Dispariţii în Costa Rica

Încălzirea globală ameninţă supravieţuirea speciilor de animale şi plante a condus deja la extincţia unora dintre acestea. Acesta este cazul a două dintre ele: broasca aurie de Costa Rica, care a dispărut din cauza secetei, şi un mic animal rozător australian, Melomys rubicola, care a pierit în urma inundaţiilor de pe insula pe care trăia.

În Africa de Sud, populaţii din 14 specii de păsări şi lilieci au murit în număr mare în 2020 din cauza căldurii extreme.

Măsurile de protecţie a naturii vor fi insuficiente dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse rapid, a avertizat raportul.

Recifele de corali ar putea să dispară în cazul unei încălziri de 2 grade Celsius.

Păduri: Ameninţare în Brazilia

Căldura, secetele şi incendiile omoară copacii, transformând pădurile în pajişti uscate. Aceasta ar avea consecinţe devastatoare pentru biodiversitate şi popoarele indigene şi ar duce la eliberarea unei cantităţi suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă.

În Brazilia, jumătate din pădurea tropicală amazoniană ar putea avea această soartă în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, a avertizat raportul. Scăderea acestora ar putea să limiteze această pierdere la 5%.

Pădurea amazoniană nu este singura ameninţată. Pădurile din Europa, Statele Unite, Canada şi Australia sunt şi ele vizate.

Creşterea nivelului mărilor: Alertă în China

Milioane de persoane ar putea fi nevoite să migreze pe parcursul secolului din cauza creşterii nivelului mărilor. Insulele mici riscă să devină nelocuibile în lipsa unei scăderi rapide a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Nivelul mărilor ar putea creşte cu 44-76 de centimetri în cursul acestui secol, dacă statele îşi vor respecta angajamentele actuale. Această creştere ar putea fi limitată la 28-55 de centimetri în cazul unor măsuri mai severe.

Printre ţările cele mai vulnerabile se numără Bangladesh, India, Indonezia şi Japonia. Canton, din sud-estul Chinei, este considerat cel mai expus oraş, potrivit noului raport – ar putea pierde sute de miliarde de dolari pe an până în 2050.

Gheaţă: Topire în Scandinavia

Încălzirea climei topeşte gheaţa şi zăpada, perturbă ecosistemele şi ameninţă anumite infrastructuri.

Staţiunile de schi de la altitudini joase se vor baza în mare măsură pe zăpada artificială pentru a supravieţui.

Gheţarii din Scandinavia, Europa Centrală şi Caucaz ar putea pierde 60-80% din masa lor până la sfârşitul secolului.

Stilul de viaţă tradiţional al unor popoare precum Sami din Laponia, care practică creşterea renilor, este deja afectată.

În Canada şi Rusia, dezgheţarea permafrostului va împiedica activităţile economice.

Economie: ameninţare mondială

Schimbările climatice reduc creşterea şi veniturile şi antrenează pagube de miliarde de dolari.

O încălzire de 4 grade Celsius ar conduce la scăderea produsului intern brut (PIB) la nivel mondial cu 10-23% în cursul secolului, comparativ cu o lume fără încălzire globală.

Un număr suplimentar de 35-132 de milioane de persoane ar putea fi afectate de sărăcie extremă până în 2030 dacă nu sunt luate măsuri.

Schimbările climatice provoacă modificări periculoase în natură şi circa jumătate din populaţia globului este deja vulnerabilă la impactul acestor schimbări, se arată în ultimul raport publicat luni de IPCC, care cere acţiuni drastice la scară largă. Chiar dacă încălzirea globală poate fi limitată la +1,5 grade Celsius comparativ cu valorile din era preindustrială, omenirea se va confrunta cu un impact semnificativ în următorii 20 de ani, conform organismului ONU. Guvernele nu fac încă destul pentru a evita cele mai grave ameninţări la adresa vieţii. “Avem o fereastră de oportunitate care se micşorează”, a declarat copreşedintele IPCC, Hans-Otto Pörtner.