Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
Proiectele vor trece și de o expertiză independentă. Inițiativa de reformare a Fondului Ecologic Național, votată în prima lectură
Proiectul deputatei PAS Ina Coșeru de reformare a Fondului Ecologic Național a fost votat în prima lectură în ședința din 10 februarie. Potrivit inițiativei, Fondul Ecologic Național va deveni Fondul Național de Mediu și va fi administrat de o subidiviziune a Ministerului Mediului. Mai mult până a ajunge pe masa consiliului de administrare a Fondului, proiectele propuse pentru finanțare, potrivit autoarei, vor trece și de o expertiză independentă.
Ina Coșeru a anunțat că proiectele de mediu sunt așteptate în acest an din luna martie, iar domeniile prioritare de finanțare țin de managementul deșeurilor și reîmpădurirea țării.
„Toate proiectele care vor fi depuse la Fondul Național de Mediu vor trece și o expertiză independentă ceea ce nu s-a întâmplat în trecut. Respectiv toate proiectele care vor fi transmise la FNM vor trece expertiza independentă și vor fi preselectate până a ajunge la consiliul de administrare”, a declarat Coșeru în plenul Parlamentului.
CITEȘE ȘI DOC/ O inițiativă legislativă prevede crearea Fondului Național de Mediu, în locul celui Ecologic
Deputata a mai sus că persoanele din cadrul Ministerul Mediului responsabile de administrarea Fondului Ecologic Național vor fi transferate la Unitatea Implementarea Proiectelor de Mediu care este o subdiviziune a Ministerului Mediului, și respectiv personalul care va gestiona FNM va fi finanțat din bugetul de stat. „Celelalte proiecte care se desfășoară în baza contractelor dintre Ministerul Mediului și partenerii de dezvoltare, experții care implementează aceste proiecte vor fi salarizați din contractele semnate dintre Ministerul Mediului și partenerii de dezvoltare”, a precizat Coșeru.
Guvernul a avizat pozitiv inițiativa dar au condiționată cu acceptarea unor propuneri. Una ține de completarea notei informativă a proiectului de lege, la capitolul fundamentarea economico-financiară urmează să fie descris impactul financiar asupra bugetului de stat, cu indicarea cheltuielilor necesare pentru implementarea prevederilor acestuia.
De asemenea, autorii avizului afirmă că nu este clar referitor la structura organizațională responsabilă de administrarea (gestionarea) Fondului dacă va fi creată o instituție nouă sau se vor delega competențe unei instituții existente. Astfel, consideră necesar de a suplimenta nota informativă cu date și costuri ce țin de structura organizațională vizată pentru facilitarea planificării mijloacelor necesare următorului ciclu bugetar.
Totodată, în aviz se arată că „aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative este benefică, deoarece existența unui Fond Național de Mediu gestionat corect și competent ar facilita implementarea multor proiecte din domeniul ecologiei și protecției mediului, soluționând o bună parte a problemelor acute de mediu din țară”.
În același timp, experții Centrului Național Anticorupție au identificat factori de risc și riscuri de corupție generați de caracterul lacunar al prevederilor, cum ar fi: formulare ambiguă care admite interpretări abuzive, lacună de drept, atribuții care admit derogări și interpretări abuzive etc. Un astfel de risc a fost identificat în aliniatul 2 al articolului 86 care prevede că finanțarea structurii organizaționale responsabile de administrarea Fondului Național de Mediu poate fi efectuată și din contul mijloacelor financiare ale Fondului. Potrivit avizului CNA, proiectul stabilește că mijloacele financiare ale Fondului sunt destinate pentru finanțarea proiectelor și programelor în domeniul protecției mediului, nu și pentru finanțarea unei structuri. Astfel, se vor crea situații incerte cu referire la volumul mijloacelor financiare ce vor fi utilizate pentru finanțarea structurii enunțate supra.
„Pericolul coruptibil în acest caz constă în discreția excesivă a entității responsabile de administrare a mijloacelor financiare ale Fondului de a stabili la latitudinea sa modul de repartizare a resurselor financiare, existând, totodată riscul, ca aceste mijloacele să fie insuficiente pentru finanțarea proiectelor/programelor în domeniul protecției mediului. Or. Fondul se constituie pentru finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului. Instituirea unor astfel de norme va face imposibilă tragerea la răspundere a factorilor de decizie, care la implementare va conștientiza impunitatea lor pentru abuzurile săvârșite în procesul de aplicare, și deci astfel, va perpetua săvârșirea abuzurilor de serviciu. Respectiv, intenția autorului în acest sens este una incertă, iar acest fapt determină utilizarea ineficientă a resurselor financiare ale Fondului, care sporesc riscul delapidării de fonduri”, se arată în aviz.
Astfel autorii avizului recomandă ca pentru aplicarea eficientă a normelor propuse prin proiect, inclusiv în scopul diminuării nivelului de coruptibilitate, este necesară revizuirea și excluderea unor norme potențial coruptibile reflectate în raportul de expertiză anticorupție.