FOTO/ Cum ar putea arăta Parcul Catedralei și Grădina Publică Ștefan cel Mare din Chișinău. 11 idei de proiecte, puse la vot

11 idei de proiecte care arată cum ar putea arăta cele două parcuri din centrul orașului: Grădina Publică și Parcul Catedralei au fost depuse pentru concursul lansat de A. O. Salvați Chișinăul. Soluțiile arhitecturale prezentate sunt diverse de la transformarea destul de radicală a unor spații din parcuri la amenajări peisagere.

Proiectele sunt puse votului și pot fi votate AICI. Potrivit organizatorilor concursului, proiectul care va lua locul I va fi realizat, pentru locul II se va oferi un premiu de 6000 de euro, iar pentru locul III – 4000 de euro.

Proiectul 1.

Scuarul Catedralei. Elemente cheie:

1. Roata de observație a Chișinăului are un diametru de 90m si va oferi cel mai înalt punct de vizualizare a orașului. Roata are scopul de a deveni cea mai populara atracțieatât pentru locuitorii capitalei, cit si a turiștilor. Pentru a nu obstrucționapriveliștea spre Catedrala, Roataurmează a fi fără butuc rotativ central (hublesswheel) . Avantajele utilizării unei astfel de roți sunt că inerția rotativă a roții este redusă, deoarece spițele și butucul sunt îndepărtate și se creează mai mult spațiu în centru.
2. Amfiteatrul central este situate in partea de nord est a Catedralei la baza Rotii de observație si finalizează aleea pietonala din strada Eugen Doga. Aici locuitorii orașului se vor putea bucura de muzică pop, clasica, operă, film și spectacole in aer liber.
3. Casa parohiala va fi destinată preoților, personalului auxiliar și enoriașilor pentru necesitățile de cult. Potrivit Mitropoliei, o casa parohială a existat în spatele Catedralei și până în 1969, când autoritățile din acea vreme ale Chișinăului au decis demolarea ei și amplasarea în respectivul loc a primului punct termic al rețelei de încălzire centralizată a capitalei. Edificarea casei parohiale este o necesitate pentru instituția de cult, pentru că în prezent Catedrala nu dispune de spatii auxiliare. Casa parohiala va avea un singur nivel parțialînglobat in teren pentru a nu închide vederea spre Catedrala.
4. Valuri cu flori. Gheretele cu floriurmează să corespundă unui noi concept de modernizare a zonei verzi. Gheretele nu vor mai putea fi numite “gherete” deoarece ele vor deveni parte componenta a amenajăriipeisagistice si ale reliefului parcului, o noua atracție emblematica.

Gradina publica Ștefan cel Mare. Elemente cheie

Pasarela pietonala centrala va conecta Gradina publica Stefan cel Mare cu Scuarul Catedralei, dar si străzile adiacente. Pentru a facilita mobilitatea pietonilor, aceasta va oferi ascensoare si scări rulante. La fel ca si Roata de observație, Pasarela va deveni un punct de atracție si un loc de vizualizare a zonei. In interiorul pasarelei vor fi organizate expoziții de arta.

Noua cafenea Guguța. Cafeneaua Guguța, cândva populara, a devenit o ruina. Noii proprietari își doresc o clădire multietajata, fapt care a inspirat proteste in rândul tinerilor. Noua cafenea trebuie sa devina un centru de atracțiesi un simbol al schimbării  datorita implementăriiunui design inovativ si al conceptului de arhitectura verde, o abordare in proiectare si construcție care mărește eficienta energetica si minimizează efectele nocive asupra sănătății umane si reduce amprenta ecologică a clădirii. Adiacent clădiriiemblematice va fi amenajat un spațiu comunitar in aer liber si terase de vara.

Patinoarul central. Orice capitala are nevoie de un patinoar central. Locul ales pentru acesta este in locul unui fost havuz nefuncționaldin incinta parcului situat vizavi de clădireafostului hotelCodru. Patinoarul  va avea acces si parcare publica din str. 31 August si va fi un loc mai sigur, ferit de magistralele de interes urban. Pe timp de vara, spațiul dedicat patinoaruluiva prezenta un lac. Spațiu adiacent poate fi folosit pentru târguri tematice.

Aleea clasicilor -remake. Aleea a fost construită și și-a primit numele în 1958 și a devenit una dintre cele mai importante atracții turistice din Chișinău. La început erau doar doisprezece sculpturi, dar după destrămarea Uniunii Sovietice, autoritățile locale au adăugat busturi de scriitori și poeți români și moldoveni care au fost interziși în timpul regimului sovietic. Problema cu busturile adăugate ulterior consta in scara, tehnica si maniera care diferă considerabil de sculpturile inițiale, executate într-o maniera similara. Astfel ne-am propus o reinterpretarea a complexului sculptural creat după independență, pentru a crea un muzeu în aer liber, care ar oferi mai multa individualitate sculpturilor si ar pune în evidență diversitatea acestora.

Proiectul 2.

Proiectul 3.

SCUARUL CATEDRALEI– Menirea principală al conceptului este faptul nu numai de a revitaliza scuarul dar și de a valorifica monumentele de patrimoniu care se află în incinta scuarului și admira Catedrala din unghiuri inaccesibile până în prezent.

Conceptul propus presupune crearea unui spațiu  suplimentar celui existent prin denivelarea părții pietonale pe axa principala a scuarului, în prelungirea străzii pietonale existente din parte de jos a scuarului Catedralei. În spațiu nou creat vor fi amplasate galerii de expoziții, vânzări de artizanate, tablouri, cărți, etc. precum și odihnă. În spatele Catedralei, conform conceptului arhitectural propus, va fi amplasată la nivelul subsolului un spațiu care va găzdui diverse activități culturale pentru circa 200 de persoane. Construcția respectivă va avea un acoperiș din sticlă fixată pe o structură din metal, care va permite spectatorilor vizualizarea unui peisaj unic și irepetabil, inclusiv a catedralei, monument de arhitectură de însemnătate națională. Accesul la sala va fi efectuat prin pasajul pietonal, modelat în prelungire la strada pietonală.

 GRĂDINA PUBLICA ȘTEFAN CEL MARE – un loc cultural, o destinație emblematică menită să revigoreze, să completeze regenerarea fizică, emoțională și spirituală pentru a schimba stilul de viață și a aduce calitate vieții într-un mediu prietenos.

Conceptul propus presupune crearea unui spațiu  suplimentar celui existent prin denivelarea părții pietonale pe axa principala a Grădinii publice Ștefan cel Mare. În spațiu nou creat vor fi amplasate galerii, care vor găzdui diverse activități culturale.      

Proiectul 4. Conceptul „Urban Forest” are la bază ideea de pădure în inima orașului. 

Proiectul 5. Proiectul se coagulează in jurul a doua principii: conservare si adiție. Având drept obiecte de lucru si studiu spațiul urban cu statut de monument istoric si natural, precum si cu o puternica încărcătura sentimentala pentru orășeni de-a lungul mai multor generații, principalul scop este acela de a nu altera familiaritatea locului. In consecința, intervenția propune o modernizare si reabilitare a spatiilor verzi, astfel încât, confortul urban si necesitățile orășenilor de toate vârstele sa se îmbine armonios aici.

Proiectul 6.

Proiectul 7.

Proiectul 8. Proiectul urmărește reintegrarea elementelor naturale (acvatice și vegetale) în oraș, împreună cu furnizarea de facilități diverse pentru comunitățile acestuia, prin echilibrarea resurselor și  a spațiilor publice de înaltă calitate care satisfac nevoile comunității în cadrul peisajului proiectat și a clădirilor propuse.

Pentru interconectarea celor două parcuri, proiectul nostru redă o zonă importantă și semnificativă a spațiului public urban pietonilor, prin crearea unei zone urbane de tip shared-space, care va putea fi utilizată pentru organizarea de târguri și expoziții, manifestații, sărbători, etc., pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între strada A. Pușkin și str. Maria Cebotari. Ca măsură alternativă de mobilitate urbană pentru această zonă, prin proiect se propune un pasaj subteran auto, care să permită automobilelor tranzitarea zonei.

Proiectul 9.

Proiectul 10.

Proiectul 11.

A.O. Salvați Chișinăul precizează că ambele parcuri sunt monumente de arhitectură incluse în Registrul Național al Monumentelor. „Soluțiile pentru astfel de obiecte trebuie să fie elaborate în baza studiile de fundamentare. Studii nu au fost făcute”, explică aceștia.

A. O. Salvați Chișinăul este o asociație care promovează principiile urbanismului durabil și promovarea integrării patrimoniului cultural construit în dezvoltarea urbană.