Interzisă prin lege, dar neglijată continuu. Ce pierdem prin arderea resturilor vegetale
În ultimii ani, la nivel național, sute de hectare de terenuri au fost înghițite de flăcări. Motivul principal este incendierea intenționată, efectuată de agricultori, care consideră că procedeul ar ușura efectuarea aratului. În consecință, pier vietăți, ard arbori, aducând un prejudiciu colosal mediului înconjurător și pierderi economice proprietarilor de terenuri.
Este demonstrat că în urma incendiilor cel mai mult suferă stratul de sol fertil în care arde substanța organică, se distruge microflora și insectele folositoare, iar pentru restabilire este necesară o perioadă foarte îndelungată.
„Un pericol destul de mare prezintă incendierea resturilor vegetale în apropierea pădurilor, spațiilor locative, în preajma stațiilor de alimentare cu carburanți, conductelor de gaz, putându-se solda cu o catastrofă ecologică”, menționează Dumitru Aparatu, inspector la Inspectoratul pentru Protecția Mediului.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a emis o dispoziție prin care a solicitat tuturor subdiviziunilor teritoriale să informeze/consulte agenții economici care practică creșterea și colectarea cerealelor și altor culturi agricole, inclusiv populația, despre pericolul care poate fi cauzat mediului în rezultatul arderii resturilor vegetale.
„Cei care încalcă legea trebuie să răspundă, chiar dacă în multe cazuri de incendiere a miriștii este greu de identificat vinovatul. Conform prevederilor Codului Contravențional, art.115 al. (3) arderea în câmp deschis a resturilor vegetale de orice proveniență se sancționează cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale aplicată persoanelor fizice și cu amenzi de la 400 la 500 de unități convenționale aplicată persoanelor juridice”, afirmă Dumitru Aparatu.
Inspectoratul face apel către organele administrației publice locale, conducătorii de unități agricole, populație ca să contribuie la excluderea practicii dăunătoare și cu consecințe negative pentru mediu.
Toate rămășițele vegetale trebuie reîntoarse în sol pentru a îmbunătăți fertilitatea solului. Aceasta este benefic mediului și salvează resursele financiare ale agentului economic, care nu mai cheltuie pentru fertilizanți.
Ludmila Hițuc