Novodnestrovsk: „Briliantul” care ne lasă fără apă

Novodnestrovsk – briliantul coroanei energetice ucrainene”, „fabricat în Ucraina”, „enorm, unic în lume” – sunt doar câteva dintre laudele care au curs gârlă la Forumul „Hidroenergia și mediul: dezvoltarea durabilă și soluții echilibrate”, desfășurat la sfârșit de aprilie la Novodnestrovsk, chiar în sediul administrativ al complexului hidroenergetic.

În timp ce în R. Moldova cetățenii se îngrijorează tot mai mult de soarta Nistrului care ne asigură cu apă potabilă, de la tribună, mai marii hidroenergiei din Ucraina au prezentat un viitor idilic, impactul ecologic și social fiind, mai degrabă, voalat, decât abordat.

O excursie neaşteptată

„Cât sunteți cu mine, puteți fotografia orice”, ne spune Igor Sirota, directorul general al „Ukrhidroenergo”, compania care reunește toate centralele hidroelectrice de pe Nipru și Nistru. O șansă unică, zice Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, or, de-a lungul anilor nu i s-a permis niciodată să fotografieze aceste obiective strategice. Împreună cu Ivan Plachkov, ex-ministru al Energiei, astăzi șeful Asambleei Ucrainene pentru Energie (organizatorul Forumului), cu deputați, energeticieni, jurnaliști din Kiev (loiali ideii de dezvoltare a hidroenergiei), Igor Sirota ne ghidează să „admirăm” cea mai mare Centrală Hidroelectrică de Acumulare prin Pompaj (CHEAP) din Europa. Este bine-dispus și gata să ne răspundă la toate întrebările, chiar și cele incomode, susținând că datele sunt deschise, publice.

Cu adevărat, „gospodăria” de la Novodnestrovsk este impresionantă. Complexul a început a fi construit în 1981, pe timpul Uniunii Sovietice, fiind planificate două centrale hidroelectrice: Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare (CHEAP) şi centrala nucleară.

După colapsul Uniunii, construcţia nu a continuat, fiind reluată de Ucraina în anul 2000. Între timp, deși a renunțat la centrala nucleară, Ucraina a trecut la planuri grandioase de dezvoltare a sectorului hidroenergetic. Astăzi, în componenţa nodului hidraulic de la Novodnestrovsk intră CHEAP, aflată la etapa a doua de construcţie (lângă satul Vasileuți, Ucraina), Centrala hidroelectrică-1 (CHE-1, de lângă orașul Novodnestrovsk) şi CHE-2 (tampon hidraulic în apropiere de satul Naslavcea, Ocniţa, R. Moldova).

De la sediul administrativ al CHEAP, urcăm în câteva microbuse și mergem către bazinul de acumulare.  În scurt timp ajungem la 12 km deasupra albiei Nistrului – unde a fost construit un rezervor artificial, cu capacitatea de 38 milioane m3. Cât vedem cu ochii  oglinda apei este enormă – se întinde pe 225 ha. Mi se ridică un nod în gât știind că în R. Moldova batem alarma că nu avem apă, iar aici este stocat Nistrul și folosit în scopuri economice, doar pentru a obține energie ieftină.

Vuietul vântului face aproape imposibilă discuția, astfel că puțini sunt cei care ascultă discursul directorului general. El povestește despre capacitatea CHEAP – acum sunt în funcțiune doar trei din cele șapte agregate hidraulice inițial proiectate, al patrulea fiind în construcție. În paralel, în rezervorul inferior – adică pe cursul fluviului, sunt înălțate și întărite malurile, pentru a mări capacitatea de stocare. Ca să finalizeze cu succes planurile grandioase, Ucraina are nevoie de 3 km de Nistru de la Naslavcea, motiv pentru care au loc acum intense negocieri între Rada de la Kiev și Guvernul de la Chișinău, urmând a fi semnat un Acord între cele două părți.

Societatea civilă de la Chișinău a protestat în luna martie 2018, solicitând ca textul Acordului să fie făcut public, să fie respectate prevederile de mediu ale Acordurilor de Asociere UE-Moldova şi UE-Ucraina. Trebuie de menționat că dezvoltarea complexului de la Novodnestrovsk a avut loc până acum fără consultarea cu Guvernul Republicii Moldova, fără implicarea societății civile sau a populației direct afectate din R. Moldova și regiunea Odesa.

Planurile grandioase ale ucrainenilor nu se opresc aici. Ei au anunțat în 2016 și despre construcția unei cascade de 6 baraje pe Nistru, mai sus de Novodnestrovsk, fapt ce a stârnit nemulțumirea ecologiștilor din R. Moldova, dar și din Ucraina (fapt ascuns de autoritățile și media din statul vecin).

Excursia noastră a continuat pe teritoriul centralei – am văzut cum funcționează cele trei agregate și cum se lucrează la cel de-al patrulea. În total, capacitatea CHEAP va fi de 2.100 MW, astăzi puterea generatoarelor fiind de peste 950 MW. După excursie, la Novodnestrovsk, în timpul discuțiilor libere, Alecu Reniță le-a propus energeticienilor ucraineni să-și facă proiectele de pe Nistru accesibile tuturor, și în primul rând ecologiștilor din R. Moldova și Ucraina, să inițieze discuții transparente într-un cadru mult mai larg la Chișinău, Odesa, Kiev, şi cu participarea reprezentanților Ministerelor Mediului, a sectoarelor academice, ecologice, comunitare și asociative din cele două state.

„Ambele ţări au semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Să respectăm împreună valorile europene, să asigurăm transparenţa totală a proiectelor, să ne conducem în relaţiile bilaterale de Directivele Europene şi, în primul rând, de Directiva Apă, de normele şi standardele ecologice în orice proiect din bazinul hidrografic al Nistrului. Este fără perspectivă să forţăm semnarea Acordului moldo-ucrainean, să dăm vina unii pe alţii. Vă îndemn, împreună, să căutăm soluţii de reînviere a ecosistemului nistrean, şi să nu căutăm ţapi ispăşitori”, a menţionat preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova.

Planuri „de viitor” cu locomotiva pe abur

A doua zi, la lucrările Forumului „Hidroenergia și mediul: dezvoltarea durabilă și soluții echilibrate”, s-a găsit prea puțin loc pentru prezentări și dezbateri cu participarea ecologiștilor moldoveni și ucraineni. Iar reprezentanții societății civile din R. Moldova nu au avut nici o șansă să intre pe agenda de comunicări sau să intervină, fiindcă dezbaterile la forum au fost evitate de organizatori.  Totuși, experţii incluşi în agendă au reușit să semnaleze pericolul care planează asupra prezentului și viitorului fluviului Nistru. Și, ceea ce este un progres, spun ecologiștii din Ucraina, au fost, cel puțin, ascultați, fapt care nu s-a mai atestat până acum. Mai mult, în ajun, la 18 aprilie, aspectele de mediu ale hidroenergiei au fost abordate și în Rada de la Kiev.

Deși la Forum au fost peste 100 de hidroenergeticieni și doar vreo 4 reprezentanți ai societății civile de mediu din Ucraina – precum spune pe pagina lui de facebook activistul ucrainean Victor Melnychuk -, s-a evidențiat clar că societatea civilă din Ucraina este, de asemenea, îngrijorată de planurile de dezvoltare hidroenergetică. Din R. Moldova am participat o delegație de 8 persoane. Trei din societatea civilă – Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Victor Jamba, membru al Centrului Național de mediu și subsemnata; un reprezentant de partid – Anatol Prohnițchi, președintele Partidului Verde Ecologist din Moldova; patru reprezentanți de nivel oficial – Nadejda Chilaru și Andrei Ursache, ambii de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Elena Zubcov, Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei și Radu Cazacu, Agenția „Apele Moldovei”.

„În timp ce în întreaga lume se dezvoltă rapid energia solară și eoliană, Ucraina rămâne cu planurile din Uniunea Sovietică. Dezvoltând hidroenergia e ca și cum ai utiliza locomotiva cu abur, fie ea și nou-nouță, în locul tehnologiilor performante și net superioare” – a declarat de la tribună Dmitro Ivanov, director executiv al Centrului Ecologic Național din Ucraina. Organizația pe care o reprezintă se pronunță deschis și activ împotriva contrucției și extinderii infrastructurii hidroeneregice în Ucraina. Potrivit lui Dmitro Ivanov, Ucraina trebuie să respecte principiile Convenției de la Aarhus, pe care a ratificat-o, la fel ca și R. Moldova, să informeze și să explice cetățenilor impactul ecologic și social al hidrocentralelor, să efectueze și să facă publică evaluarea strategică de mediu.

Din partea R. Moldova, a avut ocazia să vorbească doar reprezentanta Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Nadejda Chilaru – cuvânt de deschidere -, și Elena Zubcov, doctor habilitat, hidrobiolog, Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei. Potrivit lor, situația Nistrului este îngrijorătoare, iar funcționarea și extinderea Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare (CHEAP), construcția cascadelor mai sus de Novodnestrovsk, vor determina o agravare a situației și așa catastrofală. Doctorul habilitat Elena Zubcov a menționat din start despre fluctuația bruscă a nivelului apei în Nistru la Naslavcea și dezechilibrul de temperatură care determină proliferarea rapidă şi răspândirea vegetaţiei acvatice, inclusiv celei de mlaştină, ceea ce este alarmant. De asemenea, experta a vorbit despre dispariția speciilor economic-valoroase de pești – sturionii, scrumbia de Dunăre, cega, sabița etc. Astăzi, se atestă doar prezența speciilor de pești de talie mică, cu ciclul de viață scurt și mediu, fără valoare economică. De asemenea, s-a referit în mod deosebit şi asupra nivelului foarte mic al suspensiilor naturale în apele fluviului Nistru, care au un rol imens în procesele de autoepurare. La Naslavcea, pe timpul zilei, scade catastrofal cantitatea de oxigen dizolvat în apă, ceea ce anterior se putea observa doar acolo unde aveau loc deversări ilegale de ape uzate.

Elena Zubcov spune că un alt aspect foarte îngrijorător, atestat prin analizele de laborator efectuate la Institutul de Zoologie, este prezența tot mai masivă a metalelor grele, între care prevalează arsenicul. De asemenea, s-a atestat o cantitate sporită a bariului și cadmiului. După eveniment, am documentat influența acestor metale grele și am constatat că dacă în organismul uman ajung cantități mari de arsenic, crește riscul de cancer de vezică urinară, plămâni și piele. Și mai periculos este cadmiul – un metal greu foarte toxic, periculos chiar şi în doze foarte mici. După ce intră în organism, acesta este depozitat, în special în rinichi și provoacă un lanț de probleme grave de sănătate.

Care este adevăratul debit al Nistrului?

Prezentarea Elenei Zubcov nu s-a lăsat fără replici din partea gazdelor Forumului. Igor Sirota, directorul general „Ukrhidroenergo” a declarat că la barajul de la Naslavcea spre Moldova este deversat același volum de apă care intră la Novodnestrovsk. A deschis un document cu date zilnice ale deversărilor din care reiese că Ucraina nu oprește nici un strop de apă. Totuși, deși „Ukrhidroenergo” bate mătănii că asigură un debit constant, înregistrările Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Moldova arată că la punctul Naslavcea există scurgere doar în orele de vârf. Ca să ne convingă de contrariu, directorul „Ukrhidroenergo” continuă – „sunt gata să transmit această informație specialiștilor moldoveni – avem datele monitorizării continue pe parcursul a 14 ani”.

Ne-a surprins și o altă declarație a directorului „Ukrhidroenergo” – „noi știm că Moldova se confruntă cu problema apei, la fel ca și Odesa, iar misiunea Nistrului este de asigurare a populației cu apă potabilă, apoi de obținere a energiei electrice”.

Care ar fi, oare, planurile vecinilor, odată ce au lansat asemenea declarații? Sau apa Nistrului este acumulată și folosită la maximum mai sus de Novodnestrovsk, fapt ce ar putea explica interesul de a construi cascada de hidrocentrale în amonte? Sunt întrebări care au frământat delegația societății civile din Moldova, dar au rămas fără răspuns, deocamdată.

Nistrul este principala sursă de apă în Moldova, iar albia uscată și înmlăștinită o vede fiecare cetățean. Cert este că la masa discuțiilor demult trebuiau să stea experți, nu politicieni dubioși, să fie analizate lucrurile și propuse soluții, să fie admisă participarea presei din ambele state. La final, Ivan Plachkov, șeful Asambleei Ucrainene pentru Energie, s-a arătat dispus să continue abordarea ecologică în activitatea hidrocentralelor, iar hidroenergeticienii să devină mai prieteni cu mediul.

„Hidroenergeticienii trebuie să afle despre importanța gestionării apei aplicând principiul bazinal, promovat de Directiva cadru privind Apa a Uniunii Europene, așa cum s-a obligat și Ucraina, și Moldova, prin semnarea Acordului de Asociere”, a remarcat Tamara Kutonova, reprezentant OSCE.

…În timpul viiturii de primăvară (de regulă, după topirea zăpezii), fluviul se umple cu apă. Aşa l-am găsit în ziua de 19 mai 2018, când ne reîntorceam acasă. „Dacă de la barajul de la Naslavcea ar fi deversate zilnic, non-stop și constant măcar 250 de  metri cubi pe secundă, Nistrul ar avea puterea naturală să-şi păstreze viabil ecosistemul. Este deosebit de important să asigurăm juridic, prin Acordul moldo-ucrainean, aflat în dezbatere, dreptul părţilor la monitorizarea sincronizată a volumului de apă autorizat să intre pe teritoriul R. Moldova. La fel de important este ca în Acord să se prevadă că nici una din părţi nu va elabora şi implementa proiecte în bazinul Nistrului fără o aprobare comună. Intenţia de a construi şase hidrocentrale în amonte de Novodnestrovsk nu poate fi acceptată nici de Ucraina, nici de Moldova. Comisia mixtă moldo-ucraineană trebuie împuternicită să reglementeze ecologic funcţionarea complexului energetic existent, să-şi asume întreaga responsabilitate pentru securitatea ecologică a Nistrului, ca sursă de apă potabilă pentru ambele părţi, să garanteze informarea deplină şi veridică a cetăţenilor din ambele state şi să mobilizeze autorităţile şi toţi nistrenii la activităţi ecologiste. Cu mare întârziere, dar timpul ne obligă, cât mai urgent, să administrăm Nistrul conform principiilor europene, nu sovietice”, a semnalat remarcat Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova.

Peste 8 milioane de oameni din R. Moldova și Ucraina folosesc apa Nistrului în diferite scopuri. Dacă mâine vom avea sau nu o cană cu apă, depinde de implicarea plenară a comunităţilor riverane în bătălia pentru salvarea fluviului vieţii lor, de capacitatea ecologiştilor ucraineni şi moldoveni de a atrage sectoarele societăţii civile din Ucraina şi R. Moldova de a face un front comun pentru a opri proiectul aventurier de a construi şase hidrocentrale, de a elabora în comun – experţii ucraineni şi moldoveni -, condiţii clare şi exacte de utilizare a apei Nistrului la complexul hidroenergetic existent.

Vă invit, dragi cititori ai revistei NATURA să limpezim apele – ce facem: doar, sărbătorim Ziua Nistrului pe 27 mai, atât în R. Moldova, cât și în Ucraina, sau ne implicăm în salvarea acestui fluviu? Aşteptăm opiniile, propunerile dumneavoastră.

Lilia CURCHI, revista NATURA, mai 2018

Articol publicat în cadrul proiectului „Managementul integrat al resurselor de apă în Republica Moldova – pentru o dezvoltare durabilă şi populaţie sănătoasă” realizat de Mișcarea Ecologistă din Moldova,  în cadrul Programului de Suport (granturi) destinate ONG‐urilor de mediu în domeniul managementului integrat al resurselor de apă, administrat de Agenția „Apele Moldovei”, ca parte a Proiectului „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul de apă și sanitație din Republica Moldova (Faza 01)”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA). Viziunile, opiniile, poziţiile care se includ în acest articol nu neapărat reflectă opinia donatorilor.