Transformări care inspiră: elevii „Școlilor Verzi” povestesc cum se implică în ecologizarea spațiului școlar

Elevi de la Liceele „Constantin Sibirschi” și „Vasile Lupu” din Chișinău, și alte două grupuri de elevi de la Gimnaziul „Decebal” din capitală și Gimnaziul Constantinovca din raionul Căușeni, s-au întâlnit pentru un schimb de experiență la Complexul „Eco Village Moldova” din satul Râșcova, raionul Criuleni. Acestea sunt doar patru instituții de învățământ din cele 12 în care se desfășoară Proiectul „Spre o Școală mai Verde, Durabilă și Eficientă”, menit să producă schimbări în bine de la energia durabilă până la mediu curat.

La Gimnaziul „Decebal” din Chișinău elevii sortează deșeurile. În clase au fost puse cutii în care se adună hârtia, iar pe holurile școlii sunt alte boxe pentru colectarea plasticului.

„Anul acesta au fost plantate flori, tuie și brazi în curtea școlii și astfel ne-am ales cu o „Alee a copilăriei”, pe care mergem cu toții în fiecare zi și ne bucurăm de rodul muncii noastre. Pentru „lupta” cu pungile din plastic, împreună cu părinții am creat torbițe eco”, povestește Eduard Bocancea, elev la Gimnaziul „Decebal”.

Teritoriul pe care este amplasată instituția are vreo patru hectare, deci unul destul de mare – asta le oferă multe beneficii, însă le creează și dificultăți. Iar problema cea mare apare pe la sfârșitul toamnei, când se adună o cantitate mare de frunze. Acum s-a găsit deja soluția, ne spune Eduard: „Cu sprijinul meșterului lemnar al școlii, am construit un compostor mare, în care adunăm frunze, iarbă cosită, crengi și alte deșeuri biodegradabile. Tuturor elevilor li s-a spus să arunce, de exemplu cojile de banane sau portocale, în lada pentru compost. Îngrășământul ecologic obținut prin compostare îl vom folosi atunci când vom planta și alți arbori în curtea școlii noastre”, spune elevul.

În următorul an de studii, „Echipa Verde” de la Gimnaziul „Decebal” își propune să mențină  tot ce s-a făcut până acum și să implementeze idei noi pentru înverzirea interiorului școlii, după ce au constatat că au cam puține flori în sălile de clasă și pe holuri.

Și Liceul Teoretic „Constantin Sibirschi” a devenit „mai verde”, după ce pe holul de la primul etaj au fost instalate opt fito paneluri cu flori. Cheltuielile au fost asigurate din mini-grantul obținut în cadrul proiectului „Spre o Școală mai Verde, Durabilă și Eficientă” și din contribuția asociației de părinți.

Florile sunt îngrijite cu multă pasiune de către elevi, mai ales de cei care fac parte din „Echipa Verde”, care au participat la procesul de plantare. Printre ei este și Artiom Mihalenco, care a elaborat o prezentare originală despre activitățile implementate și cele în curs de desfășurare.

„Am vrut să mai plantăm flori cățărătoare pe holuri, dar nu ni s-a permis din cauza firelor de curent electric. Însă, am găsit o alternativă – să plantăm copăcei de cameră în ghivece mari. Când vor crește, îi vom replanta în curtea școlii. Ideea urmează să fie implementată. Dacă ne aflăm mai mult de jumătate de zi la școală, la sfârșitul lecțiilor poate să ne doară capul din cauza lipsei oxigenului. Când sălile de clasă vor deveni mai verzi, aceste probleme vor dispărea, aerul va deveni mai curat”, afirmă Artiom Mihalenco.

„Teritoriul din jurul școlii noastre este mare și foarte bine amenajat, avem mulți pomi și plante. Acest proiect a fost necesar ca să facem înverzire și în interior. Administrația liceului nostru este foarte deschisă pentru ceva nou, care să îmbunătățească procesul de studii. Vrem să schimbăm niște lămpi, vrem să îmbunătățim sistemul de ventilare, dar avem nevoie de  finanțare”, spune Svetlana Vomișescu, profesoară de biologie și geografie la Liceul „C. Sibirschi”.

„Atunci când faci un seminar undeva într-o sală de conferințe și vorbești despre practici durabile de mediu, informația nu poate fi pe atât de bine înțeleasă, pe cât este atunci când vii în sânul naturii, unde vezi deja practica deja implementată, vezi greșeli și rezultate. Din acest motiv, „Eco Village Moldova” servește cumva ca o platformă de învățare atât teoretică, cât și practică. Putem ieși chiar în grădină, putem pune mâna pe sol, putem atinge plantele. Prin astfel de întâlniri învățăm unii de la alții”, spune gazda evenimentului, Liliana Botnaru, fondatoarea „Eco Village Moldova”.

Potrivit organizatorilor – Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile, în colaborare cu Centrul Național de Mediu -, obiectivul principal al evenimentului a fost popularizarea în rândul membrilor școlii verzi a practicilor bune în domeniile: mediu, eco-construcții, eficiență energetică, conservarea apei, agricultura ecologică sezonieră și locală și schimbul de experiență între participanți.

„Este foarte important că școlile noastre cunosc problemele, dar și necesitățile pe care le au. Cel mai important este faptul că știu să găsească soluții. Am trecut prin acest proces și acum am ajuns la etapa când putem face schimb de experiență între școli. Cred că acest loc este foarte reprezentativ pentru diferite practici bune. Este foarte important că elevii fac aici cunoștință și discută unii cu alții despre realizările din școala lor, au ce povesti, au cu ce se mândri. Toate aceste rezultate trebuiesc promovate la nivel național”, spune Irina Plis, manageră de proiect, președinta AEER.

Vizita de studiu a avut loc în cadrul proiectului  „Spre o Școală mai Verde, Durabilă și Eficientă”, pe numele său complet „Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă a mediului școlar”, realizat de Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile (AEER), în parteneriat cu Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic (AJMTEM). Centrul Național de Mediu a contribuit financiar pentru evenimentul desfășurat la Râșcova, ca parte a proiectului „Grădina Școlară”, implementat cu suportul Uniunii Europene.

Proiectul este finanțat de Ministerul Federal al Germaniei pentru Cooperare Economică și Dezvoltare prin proiectul „Suport pentru Guvernul Republicii Moldova în implementarea Agendei 2030”, realizat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Andrei Bordian