Orașul fierbinte: diferențele de temperatură din Chișinău

În aceeași zi, la aceeași oră, temperatura în Chișinău poate fi surprinzător de diferită, chiar și la mai puțin de 200 de metri distanță. Împreună cu Vladimir Ursu, expert în eficiență energetică, am folosit o cameră de termoviziune pentru a măsura temperaturile în două locuri emblematice din centrul orașului: Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” și scuarul „Mihai Eminescu”.

Scuarul „Mihai Eminescu” – mult beton, puțină umbră

În 2020, scuarul a fost complet pavat, iar arborii mari au fost tăiați și înlocuiți cu copaci în ghivece.

Cu ajutorul camerei de termoviziune, am înregistrat temperaturi ale suprafețelor între 45 și 50°C.

„Este insuportabil să te afli aici pe parcursul zilei, doar seara mai poți sta”, ne-a spus Vladimir.

„Recomandări să crească copaci, adică nu trebuiau tăiați acei mari care erau aici”, adaugă specialistul.

Am observat și modul în care oamenii folosesc acest spațiu: erau puțini vizitatori, iar majoritatea stăteau lângă ghereta de cafea, sub umbrelele de acolo sau la umbra rară a copacilor în ghiveci.

Concluzia: fără arbori, locul pur și simplu nu invită la plimbare sau relaxare.

Citește și: Betoane versus copaci. Cum a fost distrusă de primărie oaza de verdeață din scuarul „Mihai Eminescu” și de ce s-au uscat arborii

Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” – răcoare la umbra copacilor

Cu totul alt tablou am găsit în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Aici coroanele copacilor creează un microclimat plăcut, chiar și în toiul zilei.

• pe o zonă cu flori și verdeață: 24,2–24,3°C
• pe pavajul aflat la umbră: 28–30°C
• pavajul expus direct soarelui: 58–62°C

Atmosfera era vizibil diferită: oamenii se plimbau, se odihneau, copiii se jucau. E clar că prezența arborilor face parcul atractiv și confortabil.

Culoarea pavajului contează

Un alt aspect observat: culoarea materialelor influențează cât de tare se încălzește.

• piatra de Cosăuți (deschisă la culoare): 53–54°C
• betonul închis la culoare: 55–56°C

„Culorile pale reflectă o parte din razele solare și nu se încălzesc la fel de tare ca cele închise. Alegerea materialelor potrivite poate îmbunătăți microclima urbană”, subliniază Vladimir Ursu, expertul în eficiență energetică.

• mai mulți copaci, iarbă, tufărișuri; speciile de copaci selectate cu grijă împreună cu specialiști;
• colectarea apelor pluviale pentru irigarea vegetației;
• grădini verticale (fațade verzi) pe clădiri.

  

40% dintre decesele premature ar putea fi prevenite prin mai mulți copaci în orașe – arată studiile

Temperatura medie la nivel mondial a crescut cu peste 1,5°C în intervalul februarie 2023 – ianuarie 2024 (în 12 luni consecutiv).

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, între 1998 și 2017, peste 166 000 de persoane au murit din cauza valurilor de căldură. Aceste date provin din documente oficiale citate de WHO și sunt preluate, printre altele, într-o analiză publicată pe platforma The Resilience Blog.

În plus, un studiu publicat în The Lancet a estimat că, prin creșterea acoperirii cu arbori la 30% în orașele europene, s-ar putea preveni aproximativ 40% dintre decesele premature cauzate de căldura extremă urbană.

Arborii pot reduce temperaturile la nivelul străzii cu până la 15°C, în special atunci când sunt plantați de-a lungul clădirilor, nu doar în parcuri deschise.