OMS: Circa 4 mln de persoane mor anual ca urmare a expunerii la „poluarea casnică”

Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății citat de BBC, 3,8 milioane de persoane de pe glob mor anual ca urmare a expunerii la așa-numita „poluare casnică”. Slaba aerisire a locuințelor este responsabilă pentru mai multe afecțiuni, precum astmul, pneumonia sau chiar cancerul de plămâni. Astfel, cumva surprinzător, suntem cel mai mult expuși la poluare chiar în intimitatea propriei locuințe, scrie digi24.ro.

Poluarea din interiorul casei se produce în urma activităților noastre curente și ca urmare a noxelor eliberate de obiectele de uz casnic, devenite indispensabile vieții noastre moderne. Dintre toate încăperile din locuință, bucătăria este cel mai mare „poluator”. Aerul din bucătărie este astfel poluat în special ca urmare a gătitului sau prăjitului de alimente. Practic, o persoană e mult mai expusă „particulelor fine”, în suspensie, din aer atunci când prepară o banală omletă în bucătărie decât dacă se află în centrul unui oraș. De altfel, bucătăria este și cea „mai murdară” încăpere din casă, fiind sursa celor mai multe culturi de bacterii. În sufragerie sau dormitoare, „poluarea” este provocată de acarieni, mătreață (de la om sau animale de companie), praf, fum de țigară, produse chimice de curățenie.

Poluarea din baie poate fi cauzată de apariția mucegaiului (ca urmare a umidității) și a produselor de curățenie. Principalele surse generatoare de poluare includ vopseaua, tapetul de pe pereți, produsele plastice, parchetul, banalul spray sau chiar produsele de curățare: toate acestea elimină în aer compuși organici volatili. Compușii organici volatili au o temperatură de evaporare scăzută, precum temperatura camerei sau chiar mai mică. De exemplu, formaldehidele pe care le întâlnim în vopsele și lacuri se volatilizează la – 19°C, de aceea mirosul lor specific se simte inclusiv la temperaturi negative.

Spre exemplu, produsele de curățare convenționale conțin clor, amoniac sau solvenți pe bază de petrol, care pot provoca dureri de cap sau iritații. Alți factori de poluare din locuințe includ: monoxidul de carbon (produs de sistemele de încălzire sau de fumatul în casă), oxizii sau dioxidul de azot etc. Inclusiv dioxidul de carbon reprezintă o sursă de „poluare” continuă, din moment ce acesta este produs cu fiecare respirație a „locatarilor” dintr-o casă. Până și aparent banalele lumânări și bețișoarele parfumate eliberează, de pildă, toxine: particule de plumb, zinc, staniu și cadmiu, substanțe cu potențial cancerigen. Cea mai sigură și la îndemână metodă de a elimina acești poluanți este ventilația constantă a încăperilor, care se poate face prin aparatură specială ori prin tradiționala „aerisire” – deschiderea ferestrelor.

Praful este și el extrem de nociv sănătății. Acarienii de praf se pot infiltra în salteaua și în lenjeria de pat, în canapele și fotolii și pot provoca alergii, astm sau pot chiar încetini funcțiile plămânilor, dacă sunt inhalați în mod constant, provocând probleme respiratorii. Spălarea frecventă a lenjeriilor și hainelor în apă fierbinte, schimbarea saltelei și curățarea frecventă a mobilierului ar putea ajuta la eliminarea particulelor fine de praf din țesături.

Umiditatea reprezintă o altă cauză majoră a problemelor dintr-o locuință, mai ales când este prea multă. Excesul de umiditate este produs de activitățile umane de zi cu zi: respirație, spălarea rufelor, gătit, uscatul rufelor etc. Iar o valoare mare a umidității crește riscul infestării cu bacterii și poate duce inclusiv la formarea de mucegai. Umiditatea poate fi controlată prin implementarea unui sistem de ventilație corespunzător.