„Numărul de exemplare la unele specii de păsări sunt intenționat umflate”. Ornitologii, despre proiectul privind cotele de vânătoare

Cotele de vânătoare pentru unele specii de păsări sunt exagerate în proiectul elaborat de Ministerul Mediului pentru următorul sezon de vânat. O spun ornitologii, care au făcut o analiză a documentului și au expediat și câteva recomandări autorităților pe marginea acestuia. Ornitologii salută interzicerea vânatului de potârnichi și turturele, dar consideră că sunt umflate cifrele pentru multe dintre speciile a căror vânătoare este permisă.

Vicepreședinta Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, Silvia Ursul, a menționat pentru ecopresa.md că fauna de interes cinegetic nu substituie fauna sălbatică. Este o parte componentă a ei. „Din acest motiv, noi suntem obligați să ținem cont de starea satisfăcătoare a tuturor speciilor de păsări sălbatice, nu numai a speciilor cinegetice. Și atunci când un vânător vine cu argumente că trebuie vânată o anumită specie importantă pentru ei, noi mereu trebuie să ne gândim cum va afecta acest lucru alte specii de păsări, care nu se află pe radarul lor de interese, dar face parte din fauna naturală. Noi cu toții avem responsabilitatea să ne asigurăm că exploatarea speciilor de interes cinegetic nu vine în detrimentul faunei sălbatice. Și ceea ce este convenabil și este pe interesul vânătorilor, nu neapărat este convenabil și naturii”, a specificat specialista în ornitologie.

Cotele de vânătoare la prepelițe sunt mari și intenționat umflate

În acest an, autoritățile au propus interzicerea vânării potârnichilor și turturelelor. Ornitologii consideră că trebuie interzis, la fel, și vânatul prepeliței.

Silvia Ursul susține că prepelița are un declin numeric în toată Europa. În opinia ei, este greu de crezut că la noi în țară nu este în declin și chiar o duce foarte bine, pentru că populațiile sunt în legătură directă cu cele din alte țări. „Evident, cotele propuse sunt mari și se bazează pe niște numărători exagerate și intenționat umflate. Noi nu cerem micșorarea cotelor, dar chiar interzicerea vânătorii de prepelițe pentru că ea se află în aceeași situație ca și potârnichea, însă nu se dorește să se recunoască acest lucru. Ea are același habitat ca și potârnichea”, spune vicepreședinta SPPN.

Autorii proiectului susțin că în Republica Moldova sunt 336 de mii de exemplare de prepelițe în perioada primăvară-vară și au presupus o populație de 940 de mii în toamnă. Plus la aceasta, există un spor în baza migrației. Calculele vânătorilor arată că, drept urmare, populația va ajunge, estimativ, la peste un milion de exemplare. „Aceasta este o cifră demnă de toate recordurile. Instituțiile internaționale arată că în toată lumea există între 15 și 35 de milioane de exemplare. Iar vânătorii noștri au numărat peste un milion în Republica Moldova. Asta ar fi între 4 și 7% din populația globală pe așa un teritoriu mic. Deci, numărul este exagerat”, menționează Silvia Ursul.

Turturica este o specie vulnerabilă, declarată de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și are parte de un declin populațional rapid în aproape toată Europa. Spre deosebire de țările din vest, în țara noastră habitatele pe care turturica le preferă încă sunt intacte. Ea preferă foarte mult marginea pădurilor sau fâșiile forestiere, care la noi încă mai sunt.

Ornitologii susțin că nu sunt de acord cu gruparea speciilor într-o categorie largă. De exemplu, rațele, la care sunt notate cotele de vânătoare de câteva mii. Doar în josul paginii scrie ce fel de rață este permisă pentru vânătoare. „Astfel, situația nu este transparentă și lasă loc de interpretări și ambiguități. Noi vrem să vedem atât de la minister, cât și de la vânători, concret cât se propune să se vâneze pe specie. Câte exemplare de rață mică, rață mare, concret”, continuă Silvia Ursul.

Există pericolul să se dezvolte curentul turismului cinegetic în Republica Moldova

„Aceeași situație este și în cazul sturzilor. Vânătorii încearcă de foarte mult timp să obțină permisiunea de a vâna două specii de sturzi: cocoșarul și sturzul viilor. Lor le-a intrat în cap că aceste specii sunt dăunătoare livezilor și viilor. La noi, cocoșarul vine în număr mare iarna, iar sturzul de vâsc vine în număr foarte mic. În plus, aceste două specii de sturzi formează stoluri mixte împreună cu alte specii de sturzi care nu se regăsesc în lista propusă. Interesant, atunci când se duc la împușcat, cum vânătorii se asigură că din tot stolul de sturzi ei vor ținti doar în cei pentru care vânătoarea este permisă?”, se întreabă vicepreședinta SPPN.

Argumentul vânătorilor este că sturzul ar dăuna viilor și livezilor, însă această pasăre vine în număr mai mare în țara noastră abia la sfârșitul toamnei, atunci când nici nu există roadă.

În plus, experta presupune că, în cazul vânării sturzilor, ar putea crește o tendință periculoasă: turismul vânătoresc (atunci când vânătorii merg în alte țări unde este permisă vânătoarea unor sau altor specii). „Tare mă tem că vânătoarea la sturzi ar putea fi un paravan pentru turismul cinegetic, care poate înflori și la noi. Nu suntem de acord cu vânatul sturzilor pentru că noi nu credem că aceste păsări fac daune”, își exprimă îngrijorarea ornitologa.

În Republica Moldova, sitarul are parte de habitate suboptimale. El are habitate în care nu poate să cuibărească liber și are un potențial clar de dispariție. Da, el trece în migrație, este dintre speciile care migrează noaptea. Drept consecință, această cotă de 650 de exemplare va afecta foarte mult populația de sitari, care la noi este și așa foarte mică.

Silvia Ursul le recomandă autorităților să își revizuiască cotele de vânătoare a șacalului și vulpii (care în document sunt nelimitate). Potrivit ei, atât vulpea, cât și șacalul sunt prădători. Ei sunt consumatori în vârful lanțului trofic și, dacă îi lichidăm la cote nelimitate, riscăm să producem dezechilibre foarte mari în lanțurile trofice, anume în speciile de animale cu care se hrănește vulpea și șacalul. „Șacalul a apărut în Moldova, ocupând nișa lupului. Lupul a fost eliminat și a apărut șacalul. El se extinde foarte mult, noi suntem de acord că trebuie vânat, dar într-o anumită cotă, nu nelimitat. La fel și în cazul vulpii”, explică experta.

Și Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova (SVPM) a examinat proiectul înaintat de Ministerul Mediului și a venit cu câteva propuneri. Vânătorii nu sunt de acord cu interzicerea de a împușca turturelele. În opinia lor, în Republica Moldova, turturica nu este o specie amenințată. „În a doua jumătate a lunii august, începe migrarea în masă a acestei specii, pe teritoriul Republicii Moldova ajungând un număr de 75 -80 de mii de specimene. Vânătoarea la turturică în Moldova nu acționează negativ asupra populației acestei specii atât la nivel național, cât și la cel internațional”, a menționat vânătorul Mihail Șcerbliuc într-un comentariu la proiectul de ordin.

În plus, vânătorii propun să fie permisă împușcarea speciei rața cu cap castaniu, deoarece ocupă locul al treilea după efectivul de cuibărit în ecosistemele acvatice republicane. „În ultimii 5 ani, observăm o creștere evidentă a efectivelor la cuibărit, deoarece această specie este una numeroasă, nu face parte din lista speciilor vulnerabile și nu a fost exclusă din speciile permise spre recoltare în avizul Institutului de Zoologie”, susține vânătorul.

Proiectul de ordin a fost supus consultărilor publice în perioada 26 iunie – 3 iulie și urmează să fie aprobat.

Mai jos găsiți documentul.