Mobilizare comunitară în trei sate din Telenești: localnicii au salubrizat malurile fostului iaz Molovateț

Peste 100 de persoane din Suhuluceni, Coropceni și Ghermănești s-au mobilizat într-o acțiune comună de salubrizare a văii Molovateț, au colectat deșeuri și au îndepărtat plante invazive care amenințau vegetația locală și sănătatea oamenilor. Inițiativa face parte dintr-un proces mai amplu de regenerare ecologică a zonei, după ce studiile au arătat că apa din fostul iaz nu va mai reveni.

„Așa trebuie mai des, ca să menținem ordinea”

Participanții, de la copii până la vârstnici, au strâns PET-uri, sticle, plastic și hârtie, dar au intervenit și asupra vegetației invazive care s-a extins în ultimii ani pe albia râului secat.

„Sunt multe persoane care aruncă fără să fie responsabile de mediul și aerul pe care îl respirăm. Ne-am unit forțele cu puțini oameni care s-au implicat și sperăm să fie într-un ceas bun”, a spus Lilia Ciobanu, locuitoare a satului Ghermănești.

Iurie Sprînceană din Coropceni spune că nu s-au mai organizat acțiuni de salubrizare: „Am o părere bună față de această acțiune, așa trebuie mai des, ca să menținem ordinea.”

La acțiune au participat activ și copiii. Tatiana Curchi din Suhuluceni a venit împreună cu fiul ei, Alexandru, în vârstă de trei ani.

„Consider că este o inițiativă bună pentru ca tânăra generație care vine după noi să conștientizeze că deșeurile care nu sunt folositoare în gospodărie nu trebuie aruncate în natură, ci duse într-un loc special.

Îmi pasă de fiecare metru pătrat din această comunitate și nu este prima mea inițiativă de acest gen. Am avut inițiative legate de protecția naturii încă din copilărie, de pe vremea când eram la școală”, a menționat ea.

Primarul satului Coropceni, Ion Harea, atrage atenția asupra problemelor accentuate de schimbările climatice din ultimii ani:

„Anul trecut a fost secetos la început, apoi au fost ploi intense, iar buruienile au crescut foarte rapid. Trebuie să intervenim, inclusiv să strângem ambrozia, care s-a răspândit peste tot. Sunt multe specii care trebuie lichidate, altfel devin periculoase pentru sănătatea oamenilor.”

O acțiune care nu a mai avut loc de foarte mulți ani

Primarul comunei Suhuluceni, Iacob Stegărescu, spune că o astfel de mobilizare nu a mai avut loc de zeci de ani:

„Recunosc că este o activitate care nu s-a mai desfășurat de foarte mulți ani. De când eram copil am plantat pomi pe malurile fostului iaz, iar astăzi ne-am adunat trei sate și am făcut curățenie pe valea Molovateț.

Pentru cetățeni a fost ceva nou, interesant. Populația a fost receptivă și mă mândresc că a fost un număr atât de mare de participanți.”

În prezent, nici Suhuluceni, nici Coropceni, nici Ghermănești nu dispun de un sistem organizat de colectare și transportare a deșeurilor, iar gunoiul este dus individual la gunoiștile satului.

Apa nu va reveni în iaz, dar valea poate fi salvată

Acțiunea de salubrizare face parte dintr-un proces mai amplu de reconfigurare ecologică a zonei. În cadrul proiectului „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură” a fost realizat un studiu privind starea ecologică și peisagistică a zonei iazului din valea Molovateț.

Biologul Aurel Lozan, doctor în științe biologice și consultant al Băncii Mondiale, explică faptul că dispariția iazului este un proces natural.

„Iazul a fost creat artificial prin bararea râului Molovateț, care, la rândul lui, a dispărut. Reieșind din datele istorice și din observațiile din teren, noi credem că apa nu va mai reveni”, a precizat expertul.

Totuși, studiul propune soluții alternative de dezvoltare a zonei. Analiza a luat în calcul 15 scenarii posibile, concluzia fiind că valoarea văii nu mai stă într-un lac de acumulare, ci în capacitatea ecosistemului de a funcționa natural și de a reține apa în mod durabil.

„Am identificat sectoare unde pot fi restabilite microzone umide, unde pot fi păstrate izvoarele rămase și refăcută vegetația de luncă. În unele zone recomandăm plantarea vegetației forestiere în grupuri, pentru ca valea Molovateț să devină o zonă vie și funcțională”, a adăugat Aurel Lozan.

Ce urmează: eliminarea speciilor invazive și plantarea puieților

În perioada următoare este planificată o nouă acțiune de salubrizare, urmată de plantarea puieților. Aceștia vor fi procurați din donațiile colectate la Festivalul Pădurilor și la Sărbătoarea Comunitară „Școala Veche – Timpuri Noi”.

Expertul în împăduriri comunitare Petru Vinari explică faptul că lucrările vor continua cu eliminarea speciilor invazive lemnoase.

„După ce am identificat speciile invazive și am eliminat o parte dintre cele erbacee, vor urma lucrările de eliminare a arbuștilor și arborilor invazivi, precum arțarul american și ailantusul. Aceste specii se înmulțesc agresiv. După eliminarea lor, vor fi plantați puieți de salcie, plop, tei, frasin, dar și salcâm, stejar, dud sau ulm – specii potrivite pentru condițiile din această zonă.”

***

Articol realizat în cadrul proiectului „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, cu sprijinul New Democracy Fund (Danemarca), în parteneriat cu Centrul de Dezvoltare Comunitară Suhuluceni și primăriile Suhuluceni și Coropceni.