În memoria silvicultorului „fidel pădurilor”. Scuarul „Alexei Palancean”, inaugurat la Rezervația Naturală „Codrii”
Alexei Palancean era un „păzitor al pădurilor și ecologiei Republicii Moldova”, așa își amintește de el fostul coleg și expert în biodiversitate, Aurel Lozan. Potrivit lui, Palancean era un optimist care a contribuit la salvarea mediului din țara noastră. În cinstea lui Palancean la Rezervația Naturală „Codrii” a fost lansat un scuar. Eveniment prin care ecologiștii din țară au discutat despre contribuția lui la protejarea mediului.
„Ne dorim ca acest scuar să aibă o contribuție deosebită în educarea ecologică a populației, prin schimbarea mentalității colective în raport cu mediul ambiant, întrucât protecția mediului a devenit o prioritate fundamentală pe agenda Guvernului și reprezintă un indice al culturii unui stat”, a declarat secretara de Stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Valentina Țapeș.
Aurel Lozan, care i-a fost coleg de breaslă timp de doi ani, spune că a avut o colaborare frumoasă cu Palancean, care îi motiva pe alții și ajuta tinerii specialiști să-și găsească calea, dacă vedea că au potențial.
„Întreaga viaţă mi-am dedicat-o pădurilor şi ocrotirii mediului înconjurător. Sunt unul dintre fondatorii silviculturii naţionale în Republica Moldova, iar în anul 1990, în calitate de conducător al Fondului Forestier Naţional, mi-am asumat răspunderea pentru destinul şi dezvoltarea pădurilor moldoveneşti. Nu mi-am trădat niciodată profesia de inginer silvic şi am rămas de-a lungul timpului fidel pădurilor noastre pe care le apreciez ca pe cea mai mare bogăţie a Republica Moldova. Afirm acestea ca un argument că am dreptul moral să mă pronunţ în public faţă de orice decizie care influenţează destinul pădurilor noastre şi să atrag atenţia conducerii ţării atunci când observ că ele sunt administrate prost şi sunt supuse pericolului de degradare, inclusiv prin privatizări camuflate”, se descria pe sine Alexei Palancean.
Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, spune că academicianul Palancean este unul din acei oameni „care ard pentru binele altor oameni”.
„E un Om cu suflet mare, care a tras o brazdă adâncă pe pământul Moldovei, iar în urma lui au răsărit izvoare de apă vie şi multe, multe văi şi coline împădurite. Pe bună dreptate Domnia sa este considerat silvicultorul numărul unu din Republica Moldova. El era de prisos într-un sistem corupt, pus pe căpătuială, vânători regale, orgii şi compromiterea silviculturii naţionale. Acum timpurile s-au mai schimbat, dar cel îndrăgostit de verdele matern, silvicultorul Alexei Pălănceanu mai priveşte cu mult dor spre pădurile Moldovei, care şi ele îi duc dorul şi îl aşteaptă ca pe un părinte să le învie cu dragostea lui nemărginită”, ne spune Alecu Reniță.
Palancean este unul dintre primii care a bătut alarma privind situația pădurilor din Republica Moldova. „Starea deplorabilă în care se află pădurile Moldovei denotă un foarte redus nivel de conştiinţă forestieră a populaţiei. Epidemia distrugerii patrimoniului silvic naţional este un barometru al inculturii silvice şi al pierderii legăturii milenare dintre cetăţenii noştri şi simbolica frunză verde. Dezumanizarea societăţii, lipsa bunului simţ şi a ruşinii, prăbuşirea valorilor etice şi morale, curmarea firului continuităţii au generat şi analfabetismul silvic materializat într-o aberantă goană de tăiere a pădurilor şi fâşiilor forestiere. E o iluzie deşartă să considerăm că numai o lege bună ar fi capabilă să protejeze fondul silvic, că numai o gardă forestieră înarmată ar stăvili ofensiva lăcomiei, vandalismului şi dezastrului. Fără o conştiinţă ecologică nu avem şanse să protejăm natura. Iată de ce educaţia şi instruirea ecosilvică a populaţiei urmează să fie plasată în priorităţile strategice de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova”, Alexei Palancean scrie în articolul „Conştiinţa forestieră şi dezvoltarea durabilă a patrimoniului silvic naţional”, revista „Natura”, mai 1996.
Alexei Palancean a decedat în 2020, dar a rămas în memoria ecologiștilor drept un aprig apărător al pădurilor. În cariera sa a ocupat mai multe funcții importante, printre care director la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice și prim vicedirector general la Serviciul Silvic de Stat.
Ludmila Hițuc