În 2022, aproape jumătate din regiunile afectate de incendiile de vegetație au fost zone de conservare a naturii în Europa
În Uniunea Europeană, anul 2022 a fost al doilea după severitate în ceea ce privește distrugerile cauzate de incendiile de vegetație. Anul trecut, peste 800 de mii de hectare au fost afectate de incendii. Spania, România și Portugalia au fost afectate în cea mai mare măsură (aproximativ 75%) de pierderea ariilor protejate. Arderea ariilor de conservare a naturii este o pierdere în sine, dar un efect negativ suplimentar este că biodiversitatea poate scădea și habitatul speciilor pe cale de dispariție poate fi distrus. Natura 2000, cea mai mare rețea coordonată de zone protejate din lume întinzându-se pe 18% din suprafața terestră a UE, a fost afectată, scrie InfoClima.ro.
Majoritatea incendiilor din Europa pot fi legate de activitatea umană (inclusiv neglijență sau incendiere intenționată), iar schimbările climatice creează un mediu mai favorabil pentru incendii. Cu toate acestea, campaniile de conștientizare și programele de prevenire pot ajuta la reducerea incendiilor provocate de oameni. Pe viitor, probabil că va trebui să ne pregătim pentru incendii de vegetație din ce în ce mai intense, iar pentru a reduce potențialele daune, pe lângă atenuarea schimbărilor climatice, este esențială și adaptarea.
Anul acesta, pe fondul valurilor caniculare extreme și a secetelor, datele Copernicus EMS privind incendiile de vegetație anunță o perspectivă sumbră a situației grave în zona Peninsulei Iberice, Regiunea Puglia din Italia, zonele de Centru și Sud ale Greciei, zona de Vest a Turciei și izolat în zona de Sud-Vest a României.
După 2017, anul trecut a fost cel mai rău din Uniunea Europeană în ceea ce privește distrugerea incendiilor de vegetație. În 2022, a ars o suprafață de 837.212 ha, ceea ce depășește cu mult valoarea din 2021 (449.342 ha). Majoritatea incendiilor au început în martie, dar cele mai mari au fost distruse în iulie. Întrucât incendiile nu cunosc limite și convenții, nici nu menajează zonele protejate: suprafața totală arsă este de cca 44% dintre ele au fost Natura 2000, ceea ce este un record în ultimii 10 ani.
Spania, România și Portugalia au fost afectate în cea mai mare măsură (aproximativ 75%) de pierderea ariilor protejate. Arderea ariilor de conservare a naturii este o pierdere în sine, dar un efect negativ suplimentar este că biodiversitatea poate scădea și habitatul speciilor pe cale de dispariție poate fi distrus.
Luând în considerare riscul incendiilor de vegetație și vulnerabilitatea (populație, ecologie, economie), obținem indicele afișat pe harta de mai jos, din care am evidențiat valorile ridicate.
Cu excepția țărilor scandinave și a insulelor britanice, aproape toată Europa este afectată.
2022: al doilea general în clasament, dar cu diferențe regionale
Observații preliminare indică faptul că seceta din 2022 a fost una dintre cele mai de impact din ultimii 500 de ani. Seceta, împreună cu precipitațiile reduse — care au dus la scăderea nivelurilor râurilor, de exemplu, râul Po din nordul Italiei a avut cel mai mic nivel din ultimii 70 de ani, la care se adaugă incendiile de vegetație – au avut un impact substanțial asupra agriculturii, ducând la creșterea prețurilor alimentelor. În afară de criza alimentelor, seceta a exacerbat și criza energetică prin reducerea, de exemplu, a energiei hidroelectrice.
Valurile de căldură și secetele detaliate mai sus au creat condiții și pentru apariția susținută a incendiilor de vegetație. Potrivit rezultatelor preliminare, anul 2022 pare să fie un an record în ceea ce privește impactul acestora. Datele furnizate de European Forest Fire Information System arată că între ianuarie și noiembrie 2022 au fost detectate 2 705 incendii de vegetație în Europa, de aproximativ trei ori mai multe decât media 2006–2021 (885 de incendii).
Comparativ cu 2021, situația din mai multe țări a fost mai proastă anul trecut în ceea ce privește incendiile de vegetație, dar există și excepții. În Grecia, de exemplu, s-a înregistrat o scădere față de ultimii doi ani. Aici, 2021 a fost un an extrem, 2022 era deja considerat mediu. Majoritatea incendiilor au avut loc în iulie, cel mai mare a afectat o suprafață de peste 4.000 ha, dar alte cinci cazuri au depășit și 1.000 ha. 41% din suprafața totală arsă a aparținut clasificării Natura 2000. În Turcia, 2021 a fost, de asemenea, mai sever, în comparație cu anul 2022.
Nu doar copacii, ci și ceilalți locuitori ai pădurii sunt în pericol
În 2021, în Turcia, au fost incendii de vegetația cu adevărat devastatoare. A fost examinat modul în care biodiversitatea unei zone de 4.210 km² a fost afectată de incendii. 696 km² – care au servit drept habitat pentru nenumărate specii de plante și animale, inclusiv 56 de specii de mamifere (lilieci, pisici, rozătoare, mamifere mari), au fost avariați. Se constată că 88% dintre aceste specii nu sunt amenințate, dar 3,7% sunt moderat amenințate și 7,4% sunt clasificate ca vulnerabile conform Listei Roșii.
Mamiferele mai mari sunt afectate de incendiu în două moduri: pe de o parte, poate provoca vătămări directe (sau chiar moartea), iar pe de altă parte, pot fi forțate să migreze din cauza efectelor indirecte, din cauza distrugerii habitatului lor anterior. Potrivit studiului turcesc, unele specii se regenerează în timp după incendiu, atât în ceea ce privește activitatea, cât și reocuparea zonei. Prin urmare, este important să nu ocupăm zonele arse și să le transformăm în terenuri agricole, de exemplu, deoarece natura poate reveni în timp.
Importanța pădurilor nu poate fi subestimată, ele oferă multe servicii ecosistemice. Pe lângă reglementarea climei, acestea joacă, de asemenea, un rol semnificativ în ciclul carbonului și al apei, în biodiversitate și purificarea aerului; oferă și habitat, hrană, medicamente, cherestea și locuri de muncă. De aceea, este important să începem cât mai curând posibil o reducere radicală a emisiilor de gaze cu efect de seră — este singura modalitate de a reduce dezvoltarea condițiilor favorabile pentru incendiu.