Impactul asupra mediului – un aspect de care se ţine cont la consolidarea sectorului energetic al Republicii Moldova. Detalii despre interconectarea cu România

Republica Moldova şi România îşi interconectează rețelele de gaze naturale și de energie electrică. Astfel, RM se integrează în piaţa de energie a UE – va avea posibilitatea să importe resurse energetice din statele-membre, precum și să le exporte.

În acest sens, executivul moldovean a semnat la 7 februarie curent un „memorandum de interconectare energetică, semnat de Guvernele de la Chişinău şi Bucureşti.

Guvernul Republicii Moldova a declarat că prin acest memorandum se aliniază şi la politicile şi obiectivele Uniunii Europene de reducere a gazelor cu efect de seră prin renunţarea treptată la combustibilii fosili (cărbuni, petrol, gaze) şi dezvoltarea energiei din surse regenerabile (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, biomasa și biocombustibilii).

Cum vor fi interconectate rețelele de gaze naturale și energie electrică

În domeniul gazelor naturale, memorandumul prevede sporirea capacităţilor de transport ale gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transportare a gazelor în jurul Chișinăului, până la sfârșitul anului 2031. Realizarea acestui proiect va însemna să putem transporta gazele importate din România sau alte țări europene spre sudul Republicii Moldova, reducând astfel în continuare dependența de infrastructura sovietică.

În sectorul energiei electrice vor fi realizate „proiecte de importanță strategică”: va fi construită Linia Electrică Aeriană (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV Suceava – Bălți, vor fi extinse stațiile de 400 kV Suceava și Bălți, va fi realizat proiectul LEA de interconexiune de 400 kV între Strășeni (Republica Moldova) și o stație electrică pe teritoriul României.

Aceste proiecte îi vor permite malului drept al Nistrului să nu mai depindă de energia electrică pe care o cumpără în prezent de la Centrala de la Cuciurgan (Moldavskaia GRES, din regiunea transnistreană). Pentru a achiziţiona energia electrică, Chişinăul îi furnizează centralei transnistrene întregul volum de gaze achiziţionate de la „Gazprom”, acoperindu-şi necesităţile proprii prin gaze cumpărate pe pieţele europene şi stocate în depozite din România şi Ucraina.

Republica Moldova se va integra în piaţa de energie a UE până va adera la aceasta

Prin intermediul României, Republica Moldova va deveni parte a pieței de energie din Uniunea Europeană (UE) înainte să adere la această organizaţie – va avea posibilitatea să importe resurse energetice din statele-membre şi să le exporte către acestea la bursă sau conform contractelor bilaterale.

Memorandumul prevede că „OPCOM” SA (operator al pieței de energie electrică și gaze naturale din România care şi-a înființat o întreprindere-fiică la Chișinău) va fi desemnat operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova, în vederea integrării pieței moldoveneşti de energie electrică în piaţa Uniunii Europene.

Republica Moldova deja s-a sincronizat cu rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) în martie 2022, concomitent cu Ucraina. De asemenea, s-a sincronizat şi cu reţeaua electrică a României, de unde a importat electricitate în 2022 şi 2023. Anterior, sistemul electric al Republicii Moldova era interconectat cu sistemele Rusiei şi Ucrainei (legătură moştenită de la fosta URSS), iar legătura cu România prin linia de 400 kV Isaccea-Vulcănești putea funcționa doar în regim de insulă, pe un teritoriu limitat.

Gazele naturale sunt „combustibil de tranziţie”, le vom înlocui cu electricitatea

Gazele naturale, care sunt combustibil fosil şi emit la ardere gaze cu efect de seră, sunt considerate un „combustibil de tranziţie”. La fel ca statele din UE, Republica Moldova îşi doreşte să le înlocuiască cu energie electrică verde.

„Consumul anual al Republicii Moldova este de aproximativ 4 milioane de MWh de energie electrică. Din această cantitate, aproape 45% este consumată în gospodăriile casnice și doar 15% în industrie”, a precizat pentru Ecopresa Vitalie Condrațchi, consultant la Ministerul Energiei.

Potrivit lui, o asemenea structură a consumului generează vârfuri de consum de cca 700 MW dimineața și seara, când oamenii se pregătesc să meargă la muncă și după ce revin acasă – timp în care pun în priză toate electrocasnicele de care au nevoie. În schimb, noaptea consumul scade până la 180 MW. Din acest motiv, nu poate fi integrată în sistemul energetic mai multă energie eoliană decât consumul minim pe timp de noapte și mai multă energie solară decât consumul maxim pe timp de zi.

Dacă Republica Moldova va produce mai multă energie verde decât poate consuma, aceasta va pleca în rețeaua României sau a Ucrainei – fie gratuit, fie va trebui să plătim pentru dezechilibrarea sistemului. Dacă este generată mai puțină energie decât se consumă, aceasta va „curge” din țările vecine, însă la un preț mai mare.

Prin urmare, cu cât mai bine este reglat consumul și schimburile de energie ale deţinătorilor de sisteme eoliene şi fotovoltaice cu rețeaua electrică publică, cu atât mai multă energie regenerabilă va putea fi integrată în rețea.

CITEŞTE ŞI: Panourile fotovoltaice: reguli noi pentru instalarea şi exploatarea lor. Consumatorii casnici sunt îndemnaţi să-şi instaleze mai activ panouri solare

La dezvoltarea sectorului energetic se ţine cont de impactul asupra mediului 

Republica Moldova continuă să-și consolideze securitatea energetică cu suportul partenerilor de dezvoltare, aliniindu-se la politicile UE în domeniu, sporindu-şi inclusiv producția proprie de energie din surse regenerabile, prietenoase mediului.

„Pactul Verde European” prevede reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Această strategie prezintă o viziune de transformare a UE până în 2050 într-un spaţiu rezilient şi adaptat la schimbările climatice.

Deoarece 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE provin din utilizarea și producția de energie, strategia stabileşte că „decarbonizarea sectorului energetic este un pas crucial către o UE neutră din punct de vedere climatic”. Majorarea producţiei de energie regenerabilă poate contribui la diminuarea gazelor cu efect de seră şi, respectiv, la atenuarea încălzirii globale.

În 2023, parlamentarii europeni au majorat la 42,5 % obiectivul UE privind energia din surse regenerabile către anul 2030.

Ţinta Republicii Moldova: 30% din energia electrică să provină din surse regenerabile în 2030

Republica Moldova s-a angajat, la rândul ei, să-şi crească ponderea energiei electrice din surse regenerabile până la cel puţin 30% către anul 2030.

În 2023, doar 6% din consumul de energie electrică al Republicii Moldova provenea din energie regenerabilă. Din această cantitate de energie regenerabilă, 54% reprezentau energia eoliană, 34% – fotovoltaică, 6% – hidro, 6% – biogaz.

Ministerul Energiei precizează că ultimele două surse de energie sunt continue, sigure și nu depind de capriciile vremii, iar cea mai mare capacitate nevalorificată o avem în cazul energiei pe bază de biogaz.

Se estimează că pădurile din UE absorb echivalentul a aproximativ 10% din totalul anual de emisii de gaze cu efect de seră din ţările-membre. Din 2030, statele membre UE vor fi obligate să asigure absorbţia unor mai mari cantităţi de carbon decât cele emise, conform Acordului de la Paris.

Republica Moldova, care nu este puternic industrializată, emite o cantitate mică de gaze cu efect de seră – mai puţin de 1% din emisiile globale, potrivit PNUD. Oricum, autoritățile şi-au propus ca emisiile de gaze cu efect de seră să fie compensate integral de absorbția de astfel de gaze şi prin decarbonizarea tuturor sectoarelor economiei şi prin împădurire.

***

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene prin Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.