De ce un eșec al discuțiilor la summitul COP26 de la Glasgow ar putea conduce la noi conflicte și haos în multe regiuni ale planetei

Cu mai puțin de o săptămână rămasă până la începutul conferinței pentru schimbări climatice de la Glasgow, cunoscută și sub numele de COP26, cel mai înalt oficial al ONU în domeniul climei emite un avertisment puternic cu privire la consecințele gazelor cu efect de seră necontrolate și spune că securitatea și stabilitatea la nivel mondial s-ar putea deteriora, iar criza migrației și penuria de hrană ar alimenta noi conflicte și ar conduce la haos în multe regiuni ale planetei, dacă țările nu reușesc să se pună de acord asupra unei strategii clare de combatere a problemelor de mediu la summitul climatic din Scoția, notează The Guardian și digi24.ro.

Patricia Espinosa, secretarul executiv al Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), a acordat un interviu publicației The Observer, ediția de duminică a cotidianului britanic The Guardian, în care a declarat că la momentul actual este în joc stabilitatea țărilor și obiectivele la care s-au angajat acestea.

„Ne aflăm în punctul în care vorbim cu adevărat despre păstrarea stabilității țărilor, păstrarea instituțiilor pe care le-am construit de-a lungul atâtor ani și păstrarea celor mai bune obiective la care statele s-au angajat împreună. În scenariul cel mai catastrofal, lumea s-ar confrunta cu fluxuri masive de persoane strămutate din cauza schimbărilor climatice”, a punctat Patricia Espinosa.

Impactul în cascadă al dezastrelor

Impactul ar fi în cascadă, a spus oficialul ONU, subliniind că dacă țările nu reușesc să combată schimbările climatice, lumea se va confrunta cu o criză a securității alimentare.

„Eșecul combaterii schimbărilor climatice ar face ca milioane de oameni, mult mai mulți decât în prezent, să devină vulnerabili la situații teribile, grupuri teroriste și grupuri violente. Scenariul acesta ar conduce la multe surse de instabilitate”, a avertizat Patricia Espinosa.

Aceasta a mai spus că îngrijorările ei nu se referă doar la problemele de mediu. „Este vorba și despre întregul sistem pe care noi l-am construit. Știm ce au provocat crizele migrației în trecut. Dacă suntem atenți putem observa că într-un număr și mai mare, nu numai migrația internațională, ci și migrația internă, poate provoca probleme foarte grave”, a evidențiat secretarul executiv al UNFCCC.

Ultimele semnale de alarmă înainte de COP26

Avertismentele neobișnuit de dure făcute de Patricia Espinosa, cunoscută în mod obișnuit drept un diplomat rezervat, au fost făcute în contextul pregătirilor finale pentru discuțiile summitului COP26 de la Glasgow.

De asemenea, liderii politici din G20, grupul celor mai mari economii dezvoltate și în curs de dezvoltare din lume, se vor reuni la Roma weekendul viitor (30 – 31 octombrie) pentru două zile de discuții preliminare, iar ulterior vor zbura către Marea Britanie pentru a se alătura celorlalți aproximativ 100 de șefi de stat sau de guvern pentru discuțiile din cadrul COP26.

Patricia Espinosa a fost ministru de externe în guvernul mexican, iar din 2016 și-a asumat rolul de coordonator al ONU privind schimbările climatice. Ea împărtășește responsabilitatea principală pentru discuțiile din cadrul summitului climatic Glasgow alături de Alok Sharma, ministrul britanic al Întreprinderilor în guvernul condus de Boris Johnson și președinte al COP26.

Cei doi au misiunea ca între 1 și 12 noiembrie să aducă la masa negocierilor delegațiile din aproape 200 de țări și să încerce ca acestea din urmă să se angajeze că vor pune în aplicare obiectivele Acordului Climatic semnat la Paris în 2015. Sharma și Espinosa au sarcina de a-i face pe trimișii țărilor la COP26 să adere la un set de prevederi clare privind reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

De altfel, preşedintele COP26, britanicul Alok Sharma, a estimat sâmbătă că va fi „categoric mai dificil” să se ajungă la un acord mondial pe teme climatice la finalul acestui summit, potrivit Agerpres.

Care sunt marii absenți de la COP26 și în ce constă scopul summitului

Marii absenți la întrunirea considerată cel mai mare eveniment climatic de la Acordul de la Paris din 2015 sunt Xi Jinping, președintele Chinei (cel mai mare emițător de dioxid de carbon din lume), și președintele rus Vladimir Putin. Patricia Espinosa a spus că aceste absențe nu vor împiedica un posibil rezultat de succes post-summit.

„Nu toate țările vor fi reprezentate la nivel de șef de stat. Nu am nicio informație despre prezența președintelui chinez Xi, dar continui să colaborez cu delegația chineză și există un angajament foarte important din partea Chinei în acest proces”, a subliniat Patricia Espinosa. 

Până acum, angajamentele pe care și le-au luat țările de a reduce emisiile nu se ridică la pragul de 45% din cantitatea totală, pe baza nivelurilor din 2010. Oamenii de știință din domeniul climei susțin că acest nivel este necesar pentru a limita până în anul 2030 creșterea temperaturii medii globale la nivelul de sub 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. 

„Ceea ce avem nevoie să obținem la Glasgow sunt mesaje clare din partea liderilor statelor că sunt hotărâți să conducă această transformare, să facă aceste schimbări și să își direcționeze atenția și politicile către modalități prin care să-și sporească angajamentele climatice”, a punctat secretarul executiv al UNFCCC.

Aceasta a mai subliniat posibilitatea ca, dacă rămân aspecte nerezolvate în cadrul summitului de la Glasgow, după cum este foarte probabil, între reducerile necesare și cele la care se angajează statele, acestora din urmă să li se poată cere să își revizuiască planurile de decarbonizare la scurt timp după summit. Cu toate acestea, măsura ar fi una care nu se bucură de popularitate în rândul celor mai mulți dintre liderii lumii, mai spune Patricia Espinosa.

Multe aspecte de negociat și puțin timp

Conform Acordului Climatic semnat în 2015 la Paris, statele semnatare ar trebui să-și revizuiască planurile de reducere a emisiilor la fiecare cinci ani. Experții climatici cred însă că această durată de timp este prea lungă, deoarece emisiile de CO2 continuă să crească, iar ținta de menținere a încălzirii global sub 1,5 grade Celsius va fi scăpată de sub control, cu excepția cazului în care se vor face reduceri drastice ale emisiilor în acest deceniu.

„Probabil că ideea de revizuire periodică a planurilor nu este cea mai atractivă idee pentru reprezentanții guvernelor, însă omenirea se confruntă în prezent cu cea mai mare provocare a sa, așa că într-adevăr nu avem o altă opțiune. Iar pentru că știm că situațiile se schimbă, tehnologiile se schimbă și procesele se schimbă, e normal să existe întotdeauna loc pentru îmbunătățiri”, a explicat fostul ministru de externe din Mexic.

O altă preocupare cheie privind revizuirea periodică a ambițiilor climatice este volumul de detalii administrative și tehnice prin care țările trebuie să treacă. La șase ani de la semnarea sa, unele aspecte ale Acordului Climatic de la Paris nu au intrat încă în vigoare, din cauza dezacordurilor legate de detalii.

Acestea includ un sistem de comercializare a carbonului și normele prin care țările ar trebui să țină cont de emisiile de CO2 pe care le produc. Există 136 de astfel de puncte de lucru care urmează să fie discutate la COP26, multe dintre acestea fiind preluate din discuțiile anterioare care au avut rezultate neconcludente.

Deși negocierile virtuale au avut loc online timp de trei săptămâni în această primăvară, nu s-au putut lua decizii formale până la momentul când reprezentanții țărilor nu se vor întâlni personal la Glasgow.

„Avem o provocare uriașă în fața noastră. Din cauza lipsei posibilității de întâlnire față în față, având în vedere situația pandemică, negocierile formale între state pe cele 136 de puncte de lucru încă nu au început. Deci, avem mult de lucru și foarte puțin timp”, a mai transmis  Patricia Espinosa.

Summitul de la Glasgow, o întâlnire mult mai dificilă decât cea de la Paris

Alok Sharma a declarat la rândul său pentru The Guardian că „ceea ce încercăm să facem aici, la Glasgow, este în realitate foarte dificil și categoric mult mai dificil decât ce s-a realizat la Paris, pentru că negocierea se poartă pe mai multe niveluri”.

„Ceea ce au realizat liderii lumii la Paris a fost extraordinar, a fost un acord-cadru, dar o mare parte dintre normele detaliate au fost lăsate pentru mai târziu. E ca şi cum am fi la un examen şi au mai rămas doar întrebările cele mai dificile, iar noi nu mai avem foarte mult timp şi examenul se va termina într-o jumătate de oră”, a descris preşedintele COP26 mizele summitului.

Negocierile vor fi în special complicate de evoluţia contextului geopolitic având în vedere relaţiile mai tensionate decât anterior pe care liderii de la Londra şi Washington le au cu China şi Rusia, ai căror preşedinţi nu vor participa la COP26, a mai precizat Sharma, subliniind că „este posibil ca stelele să se alinieze diferit faţă de momentul Paris”.

După semnarea Acordului de la Paris în 2015, tranziţia către o economie verde şi surse de energie mai curate a progresat, însă prea lent pentru a limita încălzirea globală la 2 grade Celsius și cu atât mai dificil de a o menține sub pragul de 1,5 grade Celsius faţă de perioada preindustrială.

În august, cel mai recent raport al Grupului interguvernamental de experţi ai ONU privind schimbările climatice (IPCC), denumit „Cod roșu pentru umanitate”, a avertizat asupra riscului că omenirea ar putea să atingă pragul de 1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimarea precedentă, din 2018, existând astfel riscul unor dezastre fără precedent pentru umanitate.

„Există însă şi ceva în avantajul nostru şi anume conştientizarea faptului că trebuie să facem faţă” acestei crize climatice, a spus Alok Sharma, adăugând că „raportul IPCC, chiar dacă este foarte alarmant, a fost suficient de util pentru a ne ajuta să ne concentrăm forţele în direcția potrivită”.

Totodată, președintele COP26 a avertizat că lumea va judeca aspru orice țară care prin poziția sa va dăuna șanselor de a se ajunge la rezultate concrete în cadrul summitului. „Ceea ce nimeni nu își va dori la sfârșitul acestor două săptămâni de discuții este să se arate cu degetul spre ei și să li se reproșeze: Tu, țara A, B, C sau D, sunteți cei care v-ați asigurat în cele din urmă că Glasgow nu a produs niciun rezultat”.

Deși a vorbit despre cât de dificile vor fi negocierile, Alok Sharma s-a arătat optimist în ceea ce privește viitorul. „Pe termen lung, direcția în care merge lumea este clară. Dacă cineva mă întreabă dacă cred că vom ajunge vreodată la punctul în care să avem o economie globală bazată pe emisii net zero, răspunsul meu va fi “Da”. Problema este însă, dacă vom ajunge suficient de rapid la acel moment pentru a face față provocărilor cu care ne confruntăm în prezent”, a mai spus ministrul Alok Sharma.