Acces limitat la informații de mediu. Constatările autorilor Raportului alternativ privind implementarea Convenției de la Aarhus în Moldova

Moldovenii au acces limitat la informații de mediu și dreptul lor de a participa la luarea deciziilor este adesea restricționat. Responsabilitățile autorităților statului sunt fragmentate, iar multe elemente cheie ale legislației UE nu au fost încă transpuse. Drept urmare, mediul înconjurător nu este protejat, iar țara rămâne în urmă în îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Acestea sunt concluziile ultimului raport publicat de către organizațiile neguvernamentale de mediu Arnika (Cehia) și Eco-TIRAS (Moldova) privind implementarea convenției de la Aarhus.

Potrivit unui comunicat de presă remis de cele două ONG-uri, în domeniul accesului la informație, participarea publică și accesul la justiție în cazurile de mediu – au fost constatate mai multe deficiențe care ar trebui remediate de actuală Guvernare pentru a se conforma prevederilor Convenției.

Una dintre principalele probleme reprezintă accesul limitat la informații de mediu. „Situația rămâne neschimbată de ani de zile. Solicitările de informație sunt adesea ignorate. Dacă autoritățile publice răspund, informațiile furnizate sunt incomplete sau superficiale”, explică Dr. Natalia Zamfir, avocat, conf.univ.de la Universitatea de Stat din Moldova și principalul autor al raportului alternativ privind implementarea Convenției de la Aarhus – „Convenția privind democrația de mediu”. 

Potrivit ei, puțină informație este disponibilă în format electronic și nu există nicio interconexiune între aceste baze de date. Nu există instrumente de informare online, adaugă ea.

„Participarea publicului în procesul decizional este restrâns, deoarece consultările publice pe marginea proiectelor de acte normative sunt formale, acestea fiind publicate pe site-uri web timp limitat, fără a purta discuții reale și a lua în considerație comentariile publicului. Impactul asupra mediului a majorității proiectelor de acte normative nu este discutat în cadrul audierilor publice”, continuă Zamfir. „În cazurile în care cetățenii doresc să-și apere drepturile în instanță de judecată, se confruntă cu lipsă de avocați specializați în domeniului mediului și cu taxe judiciare prea mari.”

„Legislația are lacune semnificative care fac protecția mediului deloc usoară”, spune Ilya Trombitsky de la Eco-TIRAS.

Trombițchi afirmă că ONG-urile și alte persoane interesate au în permanență dificultăți în accesarea informațiilor de mediu. Potrivit lui, acum 13 ani Guvernul nu a furnizat ONG-urilor informații despre închirierea fondului forestier de stat, iar în urmă cu cinci ani ONG-urile s-au întâmpinat cu solicitarea unei agenției publice de a plăti un cost foarte mare pentru informațiile „istorice” privind starea mediului. În același timp, ariile naturale protejate, contrar legii au pierdut finanțare de la bugetul de stat.

„În mod evident, protecția mediului nu a fost prioritatea Guvernului în ultimii ani. Moldova nu a pregătit niciun raport cu privire la implementarea Convenției de la Aarhus din 2014 – ca prima țară semnatară”, spune Zuzana Vachůnová de la Arnika. „Noul Guvern declară orientare pro-europeană și putem spera cu prudență că democrația de mediu va atrage atenția statului pe care o merită”.

Raportul alternativ privind implementarea Convenției de la Aarhus în Moldova: Revizuirea legislației, politicilor și practicii este disponibil aici: https://arnika.org/en/publications/aarhus-convention-shadow-implementation-report

 Convenția de la Aarhus, cunoscută și sub denumirea de Convenția privind democrația de mediu, a intrat în vigoare la 30 octombrie 2001. Convenția de la Aarhus garantează dreptul la informații despre mediu, participarea publicului la luarea deciziilor, accesul la justiție și protecția apărătorilor mediu de persecuţie. Mai multe despre Convenția de la Aarhus: https://aarhusclearinghouse.unece.org.