Trei localități din Republica Moldova vor avea centre speciale unde locuitorii pot aduce gratuit deșeuri reciclabile

Mobilă uzată, textile, lemn, metal – deșeuri care, în mod obișnuit, ajung la groapa de gunoi sau sunt abandonate la marginea localităților – vor putea fi colectate separat în trei orașe din Republica Moldova: Ungheni, Călărași și Leova. Începând cu 2027, acestea vor dispune de Centre de Colectare cu Aport Voluntar (CAV), unde locuitorii vor putea aduce gratuit deșeurile care nu sunt preluate prin sistemul obișnuit de salubrizare. Am discutat cu primarii celor trei localități despre cum vor funcționa aceste centre.

Ce reprezintă, în practică, un CAV?

Centrele de Colectare cu Aport Voluntar sunt platforme special amenajate unde cetățenii pot aduce, din proprie inițiativă, deșeuri care nu pot fi gestionate prin pubelele individuale sau containerele amplasate pe platformele comune. Este vorba despre fracții reciclabile, voluminoase sau anumite categorii de deșeuri care necesită tratare separată.

Un singur CAV va deservi atât unitatea administrativ-teritorială în care este construit, cât și localitățile învecinate, pentru un număr estimat de cel puțin 30.000 de locuitori.

Scopul acestor centre este de a completa infrastructura existentă de gestionare a deșeurilor și de a sprijini autoritățile locale în extinderea sistemelor de colectare separată, în contextul modernizării managementului integrat al deșeurilor la nivel național.

---

Tipurile de deșeuri acceptate

La aceste centre, cetățenii vor putea aduce:

– deșeuri voluminoase (saltele, mobilier)
– ambalaje din sticlă
– deșeuri din lemn
– hârtie și carton
– textile uzate
– ambalaje din plastic (PET)
– ambalaje din metal (doze din aluminiu)

---

Centrele vor fi dotate cu containere dedicate pentru fiecare tip de deșeu, pentru a asigura colectarea separată și valorificarea ulterioară a materialelor.

Contextul proiectului

Cele trei localități au fost selectate pentru a beneficia de suport financiar și tehnic pentru proiectarea și construcția centrelor, în cadrul proiectului PNUD–UE „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”.

Rata de reciclare este de doar 10% la nivel național

Potrivit ghidului de aplicare al proiectului, în Republica Moldova se generează anual circa 3 milioane de metri cubi de deșeuri, însă rata de reciclare este de doar 10%. În același timp, aproape 1.100 de gropi de gunoi funcționează la nivel național, multe dintre ele fără infrastructură adecvată. Deșeurile depozitate necontrolat pot contamina solul și apa, iar acumularea lor creează focare de infecție și afectează direct sănătatea populației.

Deși în municipii precum Chișinău au fost făcuți pași în direcția colectării selective, în majoritatea centrelor raionale infrastructura rămâne insuficientă. O mare parte din plastic, sticlă, textile sau deșeuri voluminoase ajung în continuare la groapa de gunoi, în lipsa unor soluții alternative.

Strategic, autoritățile și-au propus creșterea ratei de reciclare până la 60%, în special pentru fluxurile care țin de responsabilitatea extinsă a producătorului (echipamente electrice și electronice, baterii, ambalaje). În acest context, dezvoltarea centrelor de colectare cu aport voluntar devine un element-cheie pentru extinderea infrastructurii de colectare separată, în special în orașele mici și medii.

Primarul de Ungheni: „Nu cred că putem impune plăți oamenilor care ne aduc deșeuri”

Municipiul Ungheni generează, în funcție de perioadă, între 60 și 80 de metri cubi de deșeuri pe zi. Asta înseamnă aproximativ 22.000–29.000 de metri cubi anual, potrivit primarului

Primarul spune că orașul face parte din Zona de Management a Deșeurilor Solide nr. 5, în cadrul Proiectul „Deșeuri Solide” – un proiect-pilot care include și orașele Călărași și Nisporeni, iar viitorul CAV este gândit ca o completare a sistemului integrat.

Citește și: BERD acordă un grant de 600 de mii de euro pentru proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova”

„În prezent, colectarea deșeurilor menajere este asigurată de întreprinderea municipală „AVE-Ungheni”, care activează și în localitățile învecinate. Componenta de reciclare există, dar este limitată. În peste 18 localități evacuăm inter-raional sau inter-comunitar. Suplimentar, noi avem o selectare de deșeuri care țin din reciclabile, dar nu este suficient de dezvoltată.”

CAV-ul ar urma să preia tocmai această categorie de deșeuri care nu este acoperită suficient – mobilier, electrocasnice, obiecte voluminoase.

„Iată de ce am solicitat și este foarte bine venit acest proiect, care vine să completeze conceptul de dezvoltare a sistemului integrat pe colectarea deșeului și procesarea lor și ar fi acest CAV, această platformă care ar colecta și selecta aceste reciclabile.”

Autoritățile au identificat deja terenul pentru amplasare, prin decizie a Consiliului municipal, iar proiectarea este în procedură de licitație. Centrul ar urma să fie funcțional în 2027.

„Deșeurile vor fi recepționate gratuit. Nu cred că putem impune plăți oamenilor care ne aduc deșeuri. Noi suntem interesați să le colectăm, să nu fie aruncate în alte părți, că ele au și proprietăți periculoase, nocive, unele dintre ele.”

Costurile ar urma să fie compensate din valorificarea materialelor reciclabile, iar operarea va fi asigurată de operatorul municipal „AVE-Ungheni”. 

„Materialele acestea reciclate vor fi selectate, ambalate după cerințele celor care le vor utiliza. Le vom comercializa, practic, și compensa o parte din costuri sau poate chiar integral.”

Primarul orașului Călărași: „Avem deșeuri care astăzi se colectează toate împreună”

La fel ca Ungheni, orașul Călărași face parte din Zona de Management a Deșeurilor Solide nr. 5, în cadrul Proiectul „Deșeuri Solide”. 

Primarul orașului Călărași, Victor Ambroci, explică faptul că problema deșeurilor este similară în toată țara:

„Avem deșeuri care astăzi se colectează toate împreună. Orașul Călărași, orașul Ungheni, orașul Nisporeni suntem în proiectul pilot de zona de management a deșeurilor solide numărul 5. Nu toate deșeurile vor fi în zona de management colectabil. Și atunci o parte din deșeuri rămân în aer, rămân la cetățeni. De exemplu, nu vor fi deșeurile din lemn, textile uzate, plasticul mai mare, ambalaje de metal sau deșeurile din construcții și demolări.”

Pentru aceste tipuri de deșeuri, Centrul de colectare cu aport voluntar (CAV) vine ca o soluție complementară sistemului regional: „Prin CAV vom oferi posibilitatea cetățenilor să aducă singuri deșeurile, ca să nu fie pe toate dealurile și văile pe care le avem la periferia orașului. Asta se întâmplă, cu părere de rău, în toate localitățile. Și ca să educăm la un mediu curat și sănătos.”

Călărașiul a trecut printr-un proces competitiv de selectare. Un criteriu important a fost amplasarea centrului. Terenul identificat se află în zona industrială a orașului, cu acces facil atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru cei din raion.

O altă condiție a fost ca proiectul să deservească minimum 35.000 de persoane. În cazul Călărașiului, numărul beneficiarilor ajunge la aproximativ 50.000 de locuitori.

Autoritățile locale își propun ca în acest an să fie finalizată etapa de proiectare și, eventual, să înceapă lucrările, astfel încât centrul să devină funcțional în 2027, în paralel cu implementarea sistemului regional de management al deșeurilor.

„Operatorul CAV va fi Întreprinderea Municipală „Gospodăria Comunală Călărași”, care va avea contracte cu procesatorii de deșeuri. Deșeurile colectate vor fi transmise spre reciclare sau valorificare, iar veniturile obținute din aceste contracte vor contribui la autoîntreținerea centrului.”

Pentru cetățeni, serviciul va fi gratuit. „Clar că este ceva nou, poate nu toți o să respecte selectarea dată. Când o să vină acolo, cu siguranță, o să fie o persoană care mereu o să monitorizeze, supravegheze. De asemenea vom monta camere de luat vederi ca să nu se amestece deșeurile.”

Primarul orașului Leova: „Cantitatea de deșeuri a crescut odată cu procesul de amalgamare voluntară”

Și în Leova, autoritățile locale văd Centrul de colectare cu aport voluntar drept o soluție necesară pentru deșeurile voluminoase și reciclabile care nu pot fi gestionate prin sistemul obișnuit.

„Situația e similară cu alte localități din țară, în special pentru orașe, acolo unde se acumulează o cantitate mai mare de deșeuri și nu pot fi transportate sau reciclate, depozitate la gropile de gunoi pe care le administrăm. Vorbim aici de mobilier, textile, electronice, electrocasnice și multe alte deșeuri. De aceea, când am văzut acest apel, ne-am gândit că va fi important pentru întregul raion să avem un astfel de centru de colectare a deșeurilor reciclabile”, declară primarul orașului, Alexandru Bujorean. 

Cantitatea de deșeuri a crescut și odată cu procesul de amalgamare voluntară, primăria Leova administrând în prezent patru localități. 

Autoritățile au alocat un teren de 0,5 hectare pentru construirea unei stații de transfer a deșeurilor, în cadrul Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor. Inițiativa privind stația de transfer a venit din partea primăriei către Ministerul Mediului.

Pe teritoriul acestei stații a fost delimitat un spațiu separat, de aproximativ 500 m², destinat Centrului de colectare cu aport voluntar.

„Acum, în cadrul acestui proiect, ni se va elabora proiectul tehnic, vom ști care sunt parametrii, costurile de construcție. După, cu acest proiect tehnic, vom identifica alte apeluri de proiecte sau chiar vom aloca resurse din bugetul local pentru a construi această platformă.”

Potrivit primarului, pe lângă proiectul tehnic va fi necesar și un studiu de fezabilitate, care să arate necesarul de personal, costurile de mentenanță și întreținere.

O parte semnificativă din deșeurile colectate ar putea fi reciclate sau reutilizate, generând venituri din valorificare. La această etapă, autoritățile nu intenționează să perceapă taxe pentru cetățeni.

„Cel mai mare aport și contribuție este că cetățeanul va veni cu transport propriu și va aduce aceste deșeuri și acesta este cel mai important lucru.”

Operatorul centrului va fi Întreprinderea Municipală „Salubr-Leova”, care gestionează deja serviciile de salubrizare în oraș.

Primarul adaugă că vor lansa o campanie de informare prin care cetățenii vor fi familiarizați cu noile servicii disponibile. 

Experiența României

În România, centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) au devenit un instrument important pentru atingerea țintelor de reciclare asumate la nivel european. Conform legislației UE, statele membre trebuie să crească rata de reciclare a deșeurilor municipale și să reducă semnificativ cantitatea depozitată la groapa de gunoi.

Începând cu 2025, aproximativ 300 de localități din România implementează sau au în curs de implementare centre de colectare cu aport voluntar, prin programe naționale finanțate din fonduri europene. Modelul este considerat unul eficient în completarea sistemelor clasice de salubrizare.

Pe lângă componenta de mediu, aceste centre contribuie la dezvoltarea unei economii circulare locale: materialele colectate sunt valorificate și reintegrate în circuitul economic, în loc să fie pierdute prin depozitare.

Proiectele au și o dimensiune socială – locuitorii sunt încurajați să își asume responsabilitatea față de mediu și să adopte obiceiuri de consum mai sustenabile. În plus, apar oportunități economice locale, de la locuri de muncă în faza de construcție și operare, până la servicii conexe de transport, reciclare și reutilizare a materialelor.