Republica Moldova aproape de pragul de 1.000 MW energie regenerabilă: fotovoltaicul și eolianul în frunte

La finalul anului 2025, capacitatea instalată din surse regenerabile a ajuns la 980 MW. Fotovoltaicul și energia eoliană domină piața, iar interesul investitorilor privați și al consumatorilor casnici este în creștere. În contextul Zilei Internaționale a Energiei Curate, marcată pe 26 ianuarie, am discutat cu Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED) despre evoluția sectorului, provocările tranziției energetice și perspectivele până în 2030.

Structura pieței regenerabilelor în Republica Moldova

Din cele 980 MW capacitatate instalată: „72% reprezintă capacități instalate pe bază de tehnologii fotovoltaice, 25% sunt capacități instalate pe baza tehnologiei eoliene și 3% reprezintă biogazul, energie hidro și altele.”

Un aspect important este rolul tot mai mare al investițiilor private. „Din totalul capacităților instalate, practic 52% reprezintă capacități instalate pe piața liberă”, declară directorul CNED.

Fotovoltaicele domină piața

Energia solară rămâne cea mai accesibilă tehnologie pentru Republica Moldova, atât din punct de vedere tehnic, cât și investițional.

„Panourile solare au ponderea cea mai mare. Acest lucru se explică prin faptul că instalarea sistemelor fotovoltaice este mai simplă și este mai fezabil să faci investiții în astfel de sisteme atunci când vorbim de capacități mici.

Atunci când vorbim de capacități mari, de peste 2–3–4 MW, devin fezabile și investițiile în turbine eoliene, în parcuri eoliene. Respectiv, observăm și anticipez că în următorii ani ponderea energiei regenerabile produse de parcurile eoliene va crește semnificativ. Cadrul normativ care a fost dezvoltat practic facilitează și creează suficientă certitudine pentru mediul de afaceri ca să facă investiții în această tehnologie”, explică Muntean.

Citește și: Vântul care aduce energie: Republica Moldova și potențialul ei eolian

Cum sprijină CNED micii producători și consumatorii casnici

Centrul Național pentru Energia Durabilă își concentrează o mare parte din activitate pe sprijinirea sectorului rezidențial.

Potrivit lui Ion Muntean, Asociațiile de Proprietari din Condominiu pot beneficia de suport pentru instalarea panourilor fotovoltaice și a bateriilor de stocare, doar cu condiția ca, în prealabil, să fie implementate măsuri de eficiență energetică. Aceeași abordare este aplicată și în cazul caselor individuale.

Citește și: Eficiența energetică: de la istorii de succes la strategie națională în Republica Moldova

Ce înseamnă, concret, măsurile de eficiență energetică

Înseamnă, în primul rând, o locuință care nu pierde căldura: pereți izolați, ferestre și uși bune, un sistem de încălzire mai eficient și becuri sau electrocasnice care consumă mai puțină energie. Scopul este simplu — să reduci consumul, înainte de a produce energie din surse regenerabile.

Ținte ambițioase pentru 2030

Republica Moldova și-a propus ca până în 2030 să atingă 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% în consumul final de energie electrică.

„Reieșind din ritmul actual de dezvoltare a acestui sector, anticipez că obiectivul setat pentru 2030 va fi depășit”, spune Ion Muntean.

Citește și: Exemple pozitive din tranziția energetică verde a Republicii Moldova: de la inițiative locale la mega-proiecte naționale în domeniile eolian și fotovoltaic

Principalele obstacole în dezvoltarea energiei regenerabile

Republica Moldova a făcut pași importanți în dezvoltarea energiei regenerabile, însă tranziția către un sistem energetic sustenabil presupune și câteva provocări tehnice și organizaționale. Așa cum explică Ion Muntean, „energia regenerabilă este o sursă de energie intermitentă, adică nu este disponibilă în permanență atunci când avem nevoie. Una dintre principalele provocări este dezvoltarea capacităților de stocare.

Odată cu promovarea și utilizarea pe scară largă a bateriilor de stocare, va fi posibil ca surplusul de energie regenerabilă să fie acumulat atunci când nu este necesar și valorificat în orele de vârf, când energia este mai scumpă.”

„Această fluctuație nu este ușor de asimilat de către sistemul electroenergetic, în condițiile în care nu avem surse de balansare permanente. Practic, trebuie să apelăm la energia de import procurată în orele de vârf, care este mult mai costisitoare.”

Orele de vârf pentru consumul de energie electrică, când rețeaua este suprasolicitată și tarifele pot fi mai mari, sunt dimineața între 07:00 – 11:00 și seara între 18:00 – 23:00. Se recomandă evitarea utilizării electrocasnicelor mari în aceste intervale, optând pentru orele de noapte (23:00-07:00) pentru a reduce facturile și a proteja sistemul energetic.

O altă provocare vizează interconectarea regională. Capacitățile de legătură cu România ar permite o balansare mai rapidă și ar crea oportunități pentru exportul de energie regenerabilă în anumite intervale de timp.

La nivel individual, percepția populației rămâne o barieră: „Cea mai mare parte a facturii este generată de cheltuielile pentru energia termică. De aceea, este important să punem accent, în primul rând, pe eficientizarea consumului de energie și abia apoi pe energia electrică sau pe instalarea sistemelor fotovoltaice.

Este foarte important ca cei care decid să facă investiții să facă, mai întâi, o analiză, niște estimări și calcule, pentru a se asigura că intenția lor este cea mai fezabilă”, subliniază Muntean.

Energia pe biogaz și hidro, la coada clasamentuluie

Datele CNED arată că energia hidro (16,75 MW – 2%) și biogazul (7,16 MW – 1%) au o pondere redusă în mixul regenerabil.

„Cu părere de rău, piața și sectorul privat nu le-au perceput ca fiind cele mai oportune sau cele mai fezabile din punct de vedere investițional. La moment, examinăm anumite opțiuni de a cupla aceste tehnologii cu cele mai populare, precum fotovoltaicele sau turbinele eoliene. De asemenea, se analizează posibilitatea organizării unor licitații pentru capacități separate dedicate acestor tehnologii”, menționează Ion Muntean, directorul CNED.

Context global al energiei regenerabile 

Potrivit raportului Renewable Capacity Statistics 2025 al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), capacitatea globală de energie regenerabilă a atins aproximativ 4 448 GW la sfârșitul anului 2024.

Structura capacității globale (sfârșitul anului 2024):

Solar: ~1 865 GW

Hidro: ~1 283 GW

Eolian: ~1 133 GW

Alte tehnologii (bioenergie, geotermală, marină): ~166 GW total

China rămâne liderul mondial în tranziția energetică, urmată de India și SUA, țări care investesc masiv în capacități solare și eoliene.

Exemple de state cu performanțe ridicate în energie regenerabilă

• Danemarca este unul dintre liderii mondiali în domeniul energiei regenerabile, 88% din energia sa vine din surse regenerabile în 2024 și urmărește să atingă 100% până în 2030. Energia eoliană furnizează 58% din energia țării, datorită celor peste 50 de ani de leadership comunitar în proiecte eoliene. De aproape 15 ani, guvernul danez impune ca toate proiectele eoliene noi să fie deținute în proporție de cel puțin 20% de comunitate.

• Djibouti, din nord-estul Africii, a înregistrat una dintre cele mai rapide tranziții energetice la nivel mondial. În doar cinci ani, și-a crescut producția de energie regenerabilă de la aproape zero la 67% – primul său parc eolian a fost inaugurat abia în 2023. Djibouti și-a propus să devină prima țară din Africa care va atinge 100% energie regenerabilă până în 2035. Aceasta promovează energiile regenerabile ca prioritate națională, pentru a reduce prețurile la energie electrică, a sprijini creșterea industriilor sale și a-și spori independența energetică.

• Lituania a accelerat tranziția energetică în contextul crizei energetice europene generate de războiul din Ucraina. În 2022, țara a pus capăt dependenței de combustibilii fosili ruși și și-a dublat producția de energie regenerabilă față de 2018. În prezent, peste 60% din energia electrică provine din surse regenerabile, susținută de o extindere rapidă a sistemelor solare pe acoperișuri. Până în 2030, Lituania își propune să treacă de la un importator net de energie electrică la un exportator net.