Strugurii și vinul, afectate de schimbările climatice – explicațiile experților

Căldura extremă și seceta din acest an au redus cu 35% recolta de struguri din soiurile tehnice, comparativ cu anul trecut. Bobițele s-au copt mult mai devreme și sunt mai dulci, așa că vinul va ieși mai tare. Industria vitivinicolă este afectată simțitor de schimbările climatice. Producătorii încearcă să se adapteze la noua situație: optează pentru soiuri de viță-de-vie mai rezistente, își regândesc produsele finite. Dar în ce măsură schimbările climatice influențează caracteristicile vinului? Am discutat cu doi producători de vin pentru a afla răspunsul la această întrebare.

Gustul, aroma și culoarea vinului nu se schimbă, dar crește conținutul de alcool

Noutatea bună este că, pentru consumatori, schimbările nu vor fi resimțite în mod direct, deoarece condițiile climatice nu afectează caracteristicile organoleptice ale vinului. Dar impactul asupra producătorilor este semnificativ. Schimbările climatice modifică perioada de creștere și coacere a strugurilor și influențează conținutul de alcool al vinului.

„Schimbările climatice nu influențează direct culoarea, aroma sau gustul vinului. Efectul lor se resimte la nivelul materiei prime, cum ar fi roada, timpul de coacere, zahărul și volumul recoltei”, explică Maxim Levcenco.

Suferă îndeosebi soiurile de struguri ce preferă vremea mai răcoroasă

Temperaturile extreme afectează unele soiuri mai mult decât altele. Seceta și căldura excesivă sporesc considerabil probabilitatea de boli, iar cei mai afectați sunt strugurii cu pielița subțire și soiurile ce preferă temperaturile mai scăzute.

„Strugurii pot fi afectați în diverse moduri: de secetă, din cauza „arderii” bobițelor și a frunzelor, de felurite boli. Soiurile precum Pinot Noir, care preferă un climat mai rece, suferă cel mai mult”, spune expertul.

Ce schimbări s-au produs în ultimii 10 ani?

Majoritatea modificărilor produse în domeniul vitivinicol al Republicii Moldova nu sunt cauzate de schimbările climatice, dar de pandemia Covid-19 și războiul din Ucraina. O parte dintre micii producători nu au reușit să reziste acestor crize, iar alții au fost nevoiți să se adapteze situației.

„Diferențele depind mai mult de profilul și mărimea companiilor. Mulți producători mici și medii nu au supraviețuit crizelor recente. Alții și-au schimbat piețele-țintă și produsul finit în funcție de cerințele consumatorilor”, afirmă Maxim Levcenco.

Soiurile autohtone sunt mai rezistente?

Deși în presă se vehiculează informația că soiurile autohtone ar putea fi mai rezistente decât cele aduse în ultimele decenii, Nicolae Tronciu spune că, din experiența proprie, nu a observat o diferență majoră între ele. El evidențiază că sunt necesare „măsuri mult mai serioase și mai costisitoare decât doar să alegem un soi de struguri mai rezistent la schimbarea condițiilor meteo”.

„Pentru a păstra umiditatea în sol, în agricultura ecologică, cosim iarba și semănăm culturi intercalate între rânduri, lăsând vegetația să acopere solul și să prevină evaporarea. Totuși, criza climatică afectează grav calitatea strugurilor și recoltele viitoare, indiferent de soi. Irigarea este o soluție, dar necesită finanțare și apă corespunzătoare”, subliniază Nicolae Tronciu.

Strugurii sunt mai puțini, dar se coc mai devreme și sunt mai dulci

Temperaturile foarte ridicate însoțite de perioade secetoase prelungite modifică etapele de dezvoltare a viței-de-vie: recolta este mai redusă, dar strugurii se coc mai devreme și au un conținut de zahăr mai înalt.

În 2024, din cauza arșiței și secetei, recolta de struguri pentru vin (soiuri tehnice) va fi cu vreo 35% mai mică decât anul trecut – de 3-12 tone la hectar, a estimat Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Aproximativ 75% dintre podgoriile Republicii Moldova sunt afectate anul acesta de secetă severă sau moderată. Căldura extremă din martie-iulie a accelerat maturarea strugurilor, astfel încât recoltarea lor în masă a început cu aproape o lună mai devreme decât în 2023.