„Ne învârtim în același areal”. Ministra Mediului spune de ce nu crește suprafața pădurilor în Moldova

Suprafața terenurilor nu se mărește pentru că Molsilva plantează în fondul forestier, acolo unde au fost tăieri, afirmă ministra Mediului Iuliana Cantaragiu. Potrivit ei, pentru ca suprafața să crească trebuie de identificat noi terenuri, iar autoritatea de mediu deja lucrează în acest sens. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru moldova.org.

„Întreprinderile silvice plantează în fondul forestier, nu în afara lui, plantează unde au fost tăieri. Noi în principiu ne învârtim în același areal”, afirmă Cantaragiu.

Tot ea spune că pentru majorarea suprafeței terenurilor împădurite e necesar de „ieșit din fondul forestier” și de plantat pe alte terenuri. Astfel, ministerul și Moldsilva planifică să lucreze în tandem cu primăriile și să planteze păduri pe terenurile care aparțin APL. La moment, are loc procesul de acumulare a informațiilor și de încheiere a acordurilor între Agenția Moldsilva și APL care vor să împădurească.

„Mergem pe modelul încheierii acordurilor cu APL-uri. În primul rând, ele trebuie să ia decizia prin consiliul local că doresc acest lucru, să identifice terenul, să ia decizia că pe terenurile astea se creează plantații forestiere, se încheie un acord cu Moldsilva și atunci agenția Moldsilva este responsabilă pentru tot procesul. Acordul se încheie pe o perioadă de 5/7 ani de zile, în funcție de ce puieți se plantează. Ideea noastră e să nu aruncăm bani aiurea, dar să avem plantații cu rezultat”, susține ministra Mediului.

Moldova și-a propus să extindă suprafața pădurilor până la 15%, în următorii zece ani, prin plantarea a 100 mii de hectare. Dintre care 50 mii de hectare vor fi păduri „naturale” cu funcție de protecție, iar alte 50 de mii de hectare păduri cu funcții de producție (ligniculturi/energetice).

Potrivit Agenției Moldsilva, fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri (87,2%) se află în proprietatea statului, restul fiind deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% – de proprietari privaţi. Deşi are o participarea relativ nesemnificativă, fondul forestier din proprietate privată este în continuă creştere.