Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
Moldova intenționează să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 70% față de anul de referință 1990
Republica Moldova se angajează să reducă necondiționat, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 70% față de anul 1990. În cazul în care va primi de la comunitatea internațională asistență tehnică, financiară și sprijin tehnologic (transfer de tehnologii prietenoase mediului și eficiente din punct de vedere a combaterii schimbărilor climatice), nivelul de reducere condiționat ar putea fi de până la 88% față de nivelul anului de referință (1990).
Prevederile se conțin în Contribuția Națională Determinată (CND) actualizată a Republicii Moldova, elaborată în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris. În prima CND (2015), elaborată odată cu aderarea la Acordul de la Paris, angajamentele de reducere a emisiilor de GES erau de 64-67% în cazul scenariului necondiționat, respectiv, 78% în cadrul scenariului condiționat.
CND a fost elaborată cu sprijinul Proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, și a fost prezentată astăzi la un atelier consultativ cu autoritățile publice și alte instituții interesate, inclusiv reprezentând sectorul academic, organizații ale societății civile, entități private și asociații de business.
„Deși Republica Moldova este responsabilă de mai puțin de 0,026% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, aceasta este afectată de încălzirea globală de rând cu toate țările. Prognozele arată că sectoarele cele mai vulnerabile la schimbările climatice sunt agricultura, resursele de apă, silvicultura, sănătatea, energetica și transportul, de aceea vom depune eforturi împreună cu comunitatea internațională, atât pe planul de atenuare, cât și adaptare la schimbările climatice”, a declarat Dorin Andros, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
Pentru a menține încălzirea globală în limitele a 2 grade Celsius față de perioada pre-industrială, 197 de țări au semnat Acordul de la Paris. Conform acestuia, țările semnatare s-au angajat să actualizeze CND odată în 5 ani, pentru a monitoriza și evalua progresele, respectiv pentru a stabili ținte mai ambițioase în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris.
„Odată cu adoptarea Pactului ecologic european, Uniunea Europeană va transforma provocările de mediu în oportunități de dezvoltare. Pactul ecologic european este într-adevăr parte integrantă a strategiei Comisiei Europene de implementare a Agendei 2030 și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Investiția în abordarea impactului negativ al schimbărilor climatice oferă noi oportunități semnificative pentru o dezvoltare economică durabilă și incluzivă. Sunt convins că, în cele din urmă, aceasta va stimula crearea de locuri de muncă ecologice și va consolida competitivitatea în ansamblu”, a declarat Gintautas Baranauskas, Director Adjunct al Secției Operațiuni a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.
Între anii 1990 și 2016, emisiile de GES au scăzut în Republica Moldova cu circa 68%, de la 44,9 Mt până la 14,6 Mt CO2 eq. (fără contribuția sectorului forestier). Însă, după anul 2000, acestea au început să crească în medie cu 3,4% pe an, iar în ultimul deceniu, ritmul de creștere a emisiilor s-a redus la 0,12% pe an. Pentru a menține emisiile în limita angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris, e nevoie de eforturi concertate.
„Mă bucur că Moldova a înregistrat performanța de a fi prima țară din Parteneriatul Estic care și-a actualizat contribuția națională determinată. Atât PNUD, cât și Uniunea Europeană vor continua să ofere sprijinul său pentru a menține acest ritm și pentru a implementa acțiuni climatice relevante care țintesc zero emisii nete de gaze cu efect de seră în anul 2050 și decuplarea creșterii economice de la utilizarea resurselor”, a declarat Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă în Republica Moldova a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Contribuția Națională Determinată necondiționată va fi implementată prin redirecționarea investițiilor publice către activități de atenuare a emisiilor de GES, în conformitate cu Strategia Națională de Dezvoltare cu Emisii Reduse până în 2030 și Planul de Acțiuni privind implementarea acesteia, elaborată în perioada anilor 2014-2016 în cadrul Programului Global de Dezvoltare cu Emisii Reduse, implementat de PNUD în 25 de țări.
CND condiționată prevede sprijin financiar internațional de cca 5 miliarde dolari SUA pentru realizarea măsurilor de atenuare a emisiilor GES în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030. Totodată, un rol important îi va reveni sectorului privat, care va trebui să mobilizeze investiții în modernizarea echipamentului și utilajului de producție și în măsuri de „înverzire” a businessului.
Cu un buget total de 8,8 milioane Euro, proiectul EU4Climate se desfășoară în perioada 2019-2022 în țările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina).