/FOTO.VIDEO/ Cine-a poluat Bâcul? Oful oamenilor de la Bucovăț

Astăzi este greu de crezut că râul Bâc, format din apă menajeră, detergenți, sticle de plastic, fertilizanți chimici și alte deșeuri, acum 30 de ani avea pește, apă curată, iar copiii mergeau să se scalde în el.  

Afluent de dreapta al fluviului Nistru, Bâcul „curge” pe o lungime de 155 km, inclusiv prin capitală. În drumul său, trece și prin orașul Bucovăț, raionul Strășeni.

„Să încălcați ciubote, că altfel nu va fi posibil să ajungeți la mal”, ne-a preîntâmpinat activistul local, Sergiu Vulpe, directorul Gimnaziului Bucovăț, pe care l-am rugat să ne facă o excursie pe malul râului Bâc. Datorită ploilor din ultima perioadă, am avut norocul să-i vedem înfățișarea de râu,  nu doar stuf și gunoaie.

„Din 2012, din proprie inițiativă, practicăm acțiuni de curățare a deșeurilor de pe râul Bâc, împreună cu tinerii localității. Până în 2015 am făcut aceste acțiuni de două ori pe an, apoi am făcut o pauză de doi ani jumătate din cauza unor neînțelegeri cu administrația publică locală. Într-un final, am ajuns la un consens cu APL, căci, inevitabil, aveam nevoie de sprijin – pentru mănuși, saci de gunoi și transportul pentru deșeuri”, își amintește Sergiu Vulpe.

Dacă la început veneau câte 15-20 de tineri, în special elevi, acum numărul participanților s-a dublat. La acțiunile de salubrizare strâng, în special, deșeurile din plastic, dar și altele, periculoase pentru mediu. 

Sergiu Vulpe a practicat și acțiuni de informare. „La școală am împărțit pliante – copiii, mergând acasă, au discutat cu părinții despre cât de important este râul pentru localitate. Eu cred că ar fi bine ca începând cu grădinițele să fie introduse discipline obligatorii cu privire la ecologie și protecția mediului și atunci vom crește o generație responsabilă. Iar pentru a scăpa de nepăsarea oamenilor – să fie schimbată legislația la capitolul amenzi pentru poluare”, este de părere activistul și directorul Gimnaziului Bucovăț, Sergiu Vulpe.

Ce spun localnicii

Despre vecinii lor, spun că își spală automobilele pe malul râului, aruncă gunoiul pe mal și în apă, în loc să plătească pentru serviciul de evacuare a deșeurilor.

„Să nu căutăm răspunsul în altă parte, decât în noi înșine. Cândva am implementat proiectul „Soarta râurilor mici este  în mâinile noastre”.  Am văzut dezastrul din fiecare curte, din fiecare punct de vinificare, hambar, grajd cu reziduuri de la bovine – toate deșeurile erau aruncate în Bâc”, își amintește Elizaveta Suciu, fondatoarea Clubului Ecologic, profesoară de biologie și chimie  în Gimnaziul Bucovăț.

De-a lungul râului, nu se respectă zona de protecție – „la noi oamenii au fost într-atât de lacomi după 89 încoace, încât au considerat că pot lua și râurile să le prelucreze”, spune Elizaveta Suciu.

Andrei Rău, un alt localnic de la Bucovăț, astăzi albit la tâmple, de copil cunoaște Bâcul. Zice că îl doare sufletul când vede râul. „Într-o zi, am organizat benevol o acțiune de curățare, nu am așteptat de la nimeni ajutor, am chemat excavatorul să încarce gunoiul. Le spun oamenilor să nu arunce, dar nimeni nu ascultă”, se tânguie localnicul, concluzionând că doar prin amenzi se poate de disciplinat lumea.

„Nu folosesc apa din Bâc, râul are perioade când seacă cu totul, cineva îl oprește din regiunea Călărași și irigă cu el, iar la noi nu vine niciun gram de apă”, afirmă un alt localnic, Constantin Luchian.

„Oamenii au dus râul la așa stare – revarsă ape uzate în râu de la întreprinderile de pe marginea râului. Aș propune să fie investigat cine aruncă apele uzate, de la ce întreprinderi și de stopat acest lucru; oamenii să nu arunce gunoiul în apropierea râului; să fie organizate de 2-3 ori pe an acțiuni de salubrizare”, este de părere și localnica Ecaterina Malai.

Bâcul cu spume

La căderea apei într-un prag al râului Bâc, la Bucovăț, am remarcat o spumă densă și persistentă.

Unii localnici spun că este din cauza detergenților și a apelor uzate revărsate de către întreprinderile din apropierea râului. De asemenea, mulți își spală mașinile cu apa din râu, utilizând detergenți.

Primara orașului Bucovăț, Mariana Dîmcenco, declară că referitor la întreprinderi presupunerea este puțin eronată: ”Absolut nimeni n-are scurgere directă spre râul Bâc. Eu personal am verificat întreprinderea „Codru” – ea e este în proces de construcție a unei stații de epurare. La Întreprinderea de Cerealiere Bucovăț, se cresc porci și cândva, până să-mi iau mandatul de primar, într-adevăr era o țeavă spre apele pluviale prin care mai demult se întâmpla să se scurgă resturile menajere. Acum însă, dacă mergem la fața locului, această țeavă este utilizată strict pentru apele pluviale. La moment nu văd niciun agent economic care să verse apele reziduale în râul Bâc. Noi am întreprins o serie de acțiuni, am avertizat persoanele să nu arunce gunoaie pe marginea râului, câțiva au primit amenzi”, spune primara de Bucovăț, Mariana Dîmcenco.

Ce spun specialiștii

Potrivit rapoartelor Agenției de Mediu, de la începutul anilor 2000, situația râului Bâc se înrăutățește. Principalele cauze sunt extinderea sectorului gospodăresc, dar și poluarea industrială, activitatea economică – detergenți, spălarea utilajului.

Am solicitat de la Agenția de Mediu datele privind calitatea apei râului Bâc, pentru anii 2019 și 2020, iar pentru a putea determina clasa de calitate ne-am adresat după comentariu către dna doctor în chimia analitică din cadrul Institutului de Ecologie și Geografie, Maria Sandu.

„După clasa de calitate a apei râului Bâc, prevalează apa poluată şi foarte poluată. Din cele 46 de rezultate ale parametrilor fizico-chimici prezentați, după 8 (17,4%) parametri apa corespunde clasei I de calitate (foarte bună), după 5 parametri (10,9%) – apa este de clasa II de calitate (bună), după 6 parametri (13,0%) – apa este de clasa III de calitate (poluată moderat). Alți 8 parametri (17,4%) ne arată că apa este de clasa IV de calitate (poluată) și după 19 parametri (41,3%) – cei mai mulți – apa este de clasa V de calitate (foarte poluată)”, spune dr. Maria Sandu. 

De asemenea, analizând datele vedem că, „capacitatea de autoepurare a apei r. Bâc, în diferite secţiuni de monitorizare, este de la medie (or. Strășeni, aval, şi s. Gura Bâcului, aval), la mică (mun. Chişinău, aval) și foarte mică (mun. Chişinău, amonte)”, a remarcat Maria Sandu.

Calitatea Apei Râului Bâc_2… by Ecopresa.md

Anatolie Puțuntică, coordonatorul unui proiect ce urmărește modificările componentelor de mediu din bazinul hidrografic Bâc sub impactul antropic, remarcă mai multe cauze de poluare a apelor Bâcului.

La Bucovăț este un nod feroviar, dar și unul auto rutier, care generează un grad sporit de poluare; Lacul de acumulare Ghidighici, construit pe albia Bâcului, are o rată înaltă de colmatare și toate substanțele care vin cu apa poluată se sedimentează în nămolul acestui lac. De asemenea, un grad mare de poluare a râului îl generează comunele mari, precum Cojușna, amplasată pe un afluent al Bâcului, cu același nume Cojușna. La precipitații mari, apele acestui afluent spală grădinile multor gospodării casnice, unde se găsesc o sumedenie de cotețe, iar concentrația de amoniu sporește poluarea.

Dacă în anii 90-2000-2010 segmentul cel mai populat era în aval de Chișinău, astăzi situația se agravează și în segmentul amonte de Chișinău (Strășeni, Călărași). 

„Paralel cu dezvoltarea sistemelor de apeduct, să se lucreze și la sistemul de evacuare a apelor uzate, să avem stații de tratare, de epurare. Este nevoie de un management integral al apei, nu numai să preluăm apă curată, dar și să deversăm ape curate. Dar să nu uităm și de educarea cetățenilor și a tinerii generații”, accentuează dr. Anatolie Puțuntică. 

Ce spune legea

În Republica Moldova, pedeapsa majoră pentru poluarea apei este stipulată prin articolul 229 al Codului Penal. Aceasta presupune amendă în mărime de 650-1150 unități convenționale sau închisoare de până la 5 ani pentru persoana fizică și amendă în mărime de 2000-4000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pentru persoana juridică. 

Amenda se aplică în cazurile de infectare sau altă impurificare a apelor de suprafață ori subterane cu ape uzate sau cu alte deșeuri ale întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor industriale, agricole, comunale şi de altă natură, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile regnului animal sau vegetal, resurselor piscicole, silviculturii, agriculturii sau sănătății populației ori a provocat decesul persoanei.

Text: Ludmila HIȚUC

Video: Carolina BUIMESTRU

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Responsabilizare prin informare în localităţile codrene” în raionul Strășeni.

Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).