„Da, nu-i ce a fost înainte! Mă duceam pe două ceasuri, prindeam 5 kg și reveneam la mal. Dar acum, toată ziua alerg și dacă prind 5 kg e bine. E puțin pește, mai pe scurt”, acestea au fost cuvintele lui Serghei Chișlari, pescar din satul Lalova, pe care l-am întâlnit la malul Nistrului. El își amintește cu drag cum pescuia pe timpuri. „Prindeam pești mulți: Suduc, Știuca, Somn, Caras, Plătică, Leși, Jereh, Zgaroi, Ocuni”, spune bărbatul.

Cu mare tristețe ne zice că în prezent nu mai vede zeci de feluri de pești: „Sudacul, Cleanul, Somnul și Crapul s-au rărit foarte mult, au fost prinși cu plasele. Nu am mai văzut Cleanul, o specie ce se aseamănă cu Asitrina”.

Un alt pește rămas doar în amintirile din copilărie este Zgaroiul. „Erau cârduri negre de Zgaroi. Acum a mai reapărut, dar foarte puțin și micuț”, continuă nea Serghei.

Pentru a verifica cele spuse de pescar, am mers la Institutul de Zoologie, la șeful laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură, Dumitru Bulat. Acesta a confirmat că speciile autohtone sunt în depresie numerică, adică sun t din ce în ce mai puține. Totodată, se atestă progresia speciilor străine.

Printre speciile care au dispărut sau sunt pe cale de dispariție el enumeră peștii din familia Sturionilor - Nisetru, Păstruga, Morunul, Viza. Sunt specii migratoare, care nu se pot ridica din Marea Neagră pe cursul râului.

De asemenea, au dispărut speciile oxifile - iubitoare de oxigen, criofile - iubitoare de apă rece, proaspătă. În special, este vorba despre Lipan, Păstrăv-Indigen. Au intrat în zona de depresie numerică specii precum Mihalțul (Lota Lota). Speciile reofile - care preferă apele curgătoare, înainte erau comune în râuri, iar acum sunt foarte puțin numeroase, ne comunică expertul.

Cercetătorul observă o tendință de depresie numerică a speciil or de talie mare, specii care sunt economic valoroase. Acestea sunt capturate intensiv până la momentul când ating maturitatea sexuală și nu mai au șansa de a lăsa urmași. Se întâmplă deoarece speciile economic valoroase au nevoie de minim de 3-5 ani pentr u a ajunge la maturitatea sexuală, iar unele specii au nevoie chiar și de 18 ani.

Printre acestea se numără Șalăul, care dispare din cauza pescuitului exagerat și a braconajului. Știuca, Somnul, sunt, de asemenea, în depresie. Acești pești reprezintă nivelul trofic al răpitorilor și în mod obligatoriu trebuie restabiliți, este de părere Dumitru Bulat.

În România, povestește cercetătorul, sunt impuse restricții drastice cu privire la pescuitul Știucii. Ea se reproduce printre primele, la început de martie, când afara sunt temperaturi blânde. Știuca este foarte ușor de pescuit, deoarece vine la o adâncime foarte mică a apei și e victimă ușoară a braconajului. Dacă înainte era multă Știucă în lacul de acumulare Dubăsari, acum practic a dispărut.

Cercetătorul Dumitru Bulat a evidențiat creșterea numerică a câtorva specii euribionte - care pot trăi cu succes atât în lacuri, în bălți, în lacuri de acumulare, naturale, iazuri, heleșteie. Aici vorbim despre Babușcă, Biban, Caras Argintiu - specie invazivă și Obleț. Sunt specii cu ciclul vital scurt, care se maturizează la câteva luni. Acestea intră în zona de progresie numerică.

Nistrul suferă de poluare. O confirmă studiile, dar și oamenii ce trăiesc la malul apei. Observă cu ochiul liber poluarea și pescarul Serghei Chișlari. „Înămolit e Nistrul, când e cald iese o putoare parcă a dust. Peștele care îl prind în papură miroase urât - trupul nu, dar capul pute a dust. Tot ce aduc ploile de pe deal ajunge în Nistru și la mal, aici, când se încălzește, începe a dospi. Și e bahnă, a bahnă pute, ca la iaz, tot aceeași”, constată localnicul.

Starea râului influențează starea peștilor. Colmatarea, altfel spus - înnămolirea râului, micșorarea concentrației de oxigen ca efect al eutrofizării (înverzirea apei), fragmentarea habitatelor și fructuarea nivelului apei, poluările, fenomenul de bioinvazie, distrugerea boiștilor (zonelor de reproducere) și, desigur, braconajul și pescuitul ilicit - toate duc la degradarea calitativă și cantitativă a speciilor de pești, precum enumeră Dumitru Bulat, șeful laboratorului de Ihtiologie și Acvacultură de la Institutul de Zoologie.

Datele Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) confirmă braconajul în apele din R. Moldova. Șeful IPM, Io n Bulmaga, spune că anul trecut, 2021, au fost întocmite 966 de procese-verbale, au fost aplicate amenzi în valoare de peste 565 mii de lei cu aplicarea unui prejudiciu de 265 mii de lei. Amenda pentru pescuitul ilicit este între 300 și 600 de lei, iar în cazul utilizării obiectelor interzise aceasta ajunge de la 3000 la 4500 de lei, cu confiscarea obiectelor interzise.

Inspectorul de mediu Bulmaga susține că oamenii continuă să folosească uneltele și obiectele interzise la pescuit, ignorând efectul destructibil al acestora. Un caz aparte sunt undițele electrice, care din păcate „mai există”. „Practicarea pescuitului cu undița electrică distruge practic tot ce este viu - și aici ne referim la puiet și amfibieni, și nu numai”.

Pentru anul acesta, 2022, perioada de prohibiție la pescuit posibil să fie stabilită de la 15 aprilie până la 15 iunie, timp de 62 de zile consecutiv. Urmează consultările publice din partea Ministerului Mediului și aprobarea finală a ordinului „Cu privire la stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiție a pescuitului în obiectivele acvatice piscicole naturale în anul 2022”.