Lecțiile bunicilor pentru case eficiente energetic

Îți amintești casele bunicilor, făcute din lut și paie, vopsite cu var? Nu întâmplător au fost construite astfel: casele din materiale naturale aveau proprietatea de a menține răcoarea vara și căldura iarna. Varul nu era doar un element decorativ, ci ajuta și la păstrarea unei temperaturi plăcute pe timp de vară. Astăzi, însă, mulți fac greșeli atunci când își construiesc casele. Cum le putem corecta? Haideți să vedem ce ne spune expertul în eficiență energetică Sergiu Ungureanu.

„Casele de la țară, făcute din lut sunt foarte eficiente. Pe timpul verii, lutul păstrează răcoarea în interior, absoarbe umezeala din aer și o elimină, ceea ce face ca locuința să fie mai confortabilă. Iarna, în schimb, lutul acționează ca un termoizolant”, explică Sergiu Ungureanu.

Casele tradiționale din lut din Moldova pot rezista peste un secol, cu condiția unei întrețineri adecvate. În plus, materialele ecologice folosite la construcția lor îmbunătățesc automat calitatea aerului din interior.

Geamurile orientate spre soare

Un alt detaliu important în construirea acestor case era orientarea lor față de soare.

„Dacă ne uităm la casele vechi din satele noastre, observăm că multe dintre ele fie nu au deloc ferestre spre nord, fie au foarte puține. În schimb, ferestrele cele mai mari sunt orientate spre sud, pentru a beneficia de lumina și căldura soarelui. De asemenea, streșinile erau folosite pentru a împiedica pătrunderea excesivă a căldurii vara, ceea ce reprezintă și o metodă de eficientizare”, explică Sergiu Ungureanu.

De ce se vopseau casele cu var

Varul este un aliat al caselor tradiționale, având multiple roluri, atât din punct de vedere estetic, cât și al eficienței energetice, spune specialistul.

„Varul este alb și ajută nu doar la păstrarea căldurii, dar și la prevenirea supraîncălzirii casei. În trecut, oamenii nu aveau sisteme de condiționare. Ei aveau metodele lor de a-și menține locuințele răcoroase pe timp de vară. Streșinile mai mari protejau de soarele puternic, iar varul, prin culoarea sa deschisă, mărea indicele de reflecție, reducând cantitatea de căldură absorbită de pereți. Este un moment de eficientizare energetică, dar și din punct de vedere estetic”, spune Sergiu Ungureanu.

De asemenea, casele din lut erau vopsite cu var pentru a proteja fațada de umezeală și intemperii (timp nefavorabil prin ploi și vânturi puternice), deoarece varul are proprietăți antifungice și antibacteriene, prevenind deteriorarea structurii din lut. Acesta ajută și la reglarea temperaturii interioare, permițându-le pereților să „respire” și menținând un climat sănătos în interior.

Casele moderne din lut

Deși tehnologia a evoluat, casele din lut rămân o opțiune valabilă și astăzi.

„În prezent, tot putem să construim case din lut, clar că s-a modernizat, nu mai e acel lut din trecut. Stratul de bază poate fi realizat dintr-un amestec de lut, bârne, paie sau alte materiale naturale. Iar la exterior, fațada poate fi finalizată cu un material modern, care nici nu se deosebește de un perete obișnuit. Ar fi bine să nu uităm de ceea ce a funcționat atât de bine în trecut”, consideră Sergiu Ungureanu.

Citește și: Construcțiile ecologice – tot mai populare în Republica Moldova

Greșelile pe care le comitem în prezent

Greșelile comune în construirea și izolarea locuințelor includ pereții prea subțiri, care nu oferă suficientă izolație termică. „Pereții ar trebui să fie mai groși, de cel puțin 25 de centimetri, în cazul pereților din beton”, explică Ungureanu.

De asemenea, punțile termice, care sunt legături metalice între interior și exterior, pot duce la condens, iar acestea trebuie izolate corect.

„În timpul iernii, aceste punți termice sunt principalele surse de condens. Ele trebuie izolate corect, cu cel puțin 10 centimetri de tencuială, pe interior se recomandă  3-4 centimetri”, adaugă expertul.

Totodată, un alt aspect important este montajul ferestrelor. „Acestea, de obicei, sunt montate cu diferiți piloni metalici care fac legătura directă dintre interior și exterior. Fereastra poate să fie foarte bună, dar pot fi pierderi foarte mari”, continuă Sergiu.

Soluția pentru reducerea pierderilor de energie este ventilarea corectă a locuinței. „Multe case din Republica Moldova sunt proiectate cu un sistem de ventilare natural, bazat pe deschiderea ferestrelor. Totuși, în cazul unei ventilări mecanice, este recomandat să se instaleze și un sistem de recuperare a căldurii, care poate reduce pierderile de energie cu 50-60%”, spune specialistul în eficiență energetică.

Nu uităm să izolăm tavanul și acoperișul

Izolația neglijată poate duce la pierderi mari de energie, în special atunci când este vorba de tavan, acoperiș și podea.

„De multe ori se izolează pereții, ferestrele, dar nu se izolează tavanul sau acoperișul, se scapă din vedere. Este important să avem o izolație de 7-10 cm pentru a preveni pierderile de căldură”, adaugă expertul.

Cât privește casele la sol, o greșeală frecventă este neizolarea podelei, subsolului și soclului clădirii.

„Dacă există podea neizolată care poate fi în contact cu solul sau subsolul, trebuie izolată. Subsolurile nu sunt încălzite și nu au ventilație. Și soclul clădirii de la fundație trebuie izolat. Cu o izolație corespunzătoare, eficiența casei se poate îmbunătăți cu 50-70%. Acest lucru înseamnă un consum mai mic de energie”, adaugă el.

Cu ce izolăm locuința

Cel mai popular  material izolant la noi este polistirenul expandat, fiind mai ieftin și ușor de aplicat. Totuși, durata sa de viață este de doar 7-10 ani, iar în interior poate afecta sănătatea, mai ales a celor cu alergii și astm. Atrage rozătoarele, se aprinde și arde ușor și este extrem de dificil de reciclat. Studiile arată că se descompune în peste 500 de ani, iar în Republica Moldova nu există soluții pentru reciclarea lui.

O alternativă mai eficientă și durabilă este spuma poliuretanică, care nu reține umiditatea, reduce pierderile de căldură cu 40% și scade consumul de energie cu peste 50%. Protejează împotriva mucegaiului, rezistă până la 40 de ani și permite izolarea unei mansarde într-o singură zi.

Vata minerală este mai rezistentă decât polistirenul, dar își pierde proprietățile izolante dacă absoarbe umiditate. Pentru a fi eficientă, trebuie protejată cu materiale impermeabile. Se folosește la izolarea pereților, acoperișurilor, podelelor și subsolurilor, fiind și un material rezistent la rozătoare.

Arbolitul și cânepa industrială sunt opțiuni ecologice și durabile. Arbolitul, realizat din paie și rumeguș, păstrează temperatura constantă, este rezistent la foc și mucegai și oferă o soluție accesibilă pentru construcții. Cânepa industrială, amestecată cu var, are proprietăți izolante excelente, rezistă la umiditate și contribuie la un mediu sănătos în locuință.

Citește și: Cel mai bun material izolator pentru casa mea