Cu atât mai impresionantă este această mobilizare dacă e să ne uităm la diversitatea celor care au sărit să ajute, de la oamenii simpli și până la autoritățile publice locale din toate colțurile țării. Printre acestea se numără și o parte din localitățile semnatare ale inițiativei europene, Convenția Primarilor pentru Climă și Energie, care au intrat rapid în acțiune cu ajutoare, bani și spații de cazare pentru refugiați. Actualmente, în R. Moldova sunt peste 80 de primării care fac parte din Convenție, alături de alte peste 10 000 de localități la nivel European, inclusiv în spațiul Parteneriatului Estic.
La nivel de cazare, pe teritoriul municipiului au fost organizate și date în funcțiune trei centre de plasament temporar. Suplimentar, mai multe persoane refugiate au fost găzduite în familiile bălțenilor și în spațiile temporar amenajate în cadrul misiunilor de binefacere din municipiu.
Pentru a asigura refugiații cu alimente, produse și mărfuri de primă necesitate, agenții economici din Bălți s-au consolidat în număr impunător în primele zile ale lunii martie. Nici cetățenii de rând nu au rămas indiferenți, contribuind cu bunuri, după posibilități, la punctul de colectare a special amenajat.
Ajutorul umanitar a fost distribuit prioritar refugiaților găzduiți în cele trei centre de plasament aprobate, care sunt în mare parte mame cu copii și persoane în etate.
Sute de localnici au răspuns apelului și au donat haine, plăpumi, produse alimentare și de igienă ș.a., care ulterior au fost transmise refugiaților. Mamelor cu copii mici li s-au oferit, de asemenea, și cărucioare. Totodată, au fost amenajate 20 de locuri de cazare în instituțiile publice din municipiu, iar o „Garderobă socială” pentru refugiați este în curs de înființare, la inițiativa organizației JCI Ungheni. Se lucrează în mod constant pentru a identifica noi parteneri și donatori și a plusa eforturile de ajutorare.
În colaborare cu Inspectoratul de Poliție Ungheni, a fost creată și o bază de date locală a refugiaților, care se completează în permanență. Toate informațiile sunt actualizare încontinuu, iar necesitățile și oportunitățile sunt publicate pe pagina web și de Facebook a Primăriei municipiului Ungheni și în cele două ziare locale, la rubrica „Primăria Ungheni – în acțiune”.
Voluntarii asociației băștinașilor desfășoară o campanie de ajutorare numită „Budești pentru pace”, prin care le oferă copiilor refugiaților un program divers de activități cultural-educative şi de agrement, dar și asistență psihologică din partea Centrului pentru Copii şi Tineret din localitate. La cererea refugiaților, se caută deja modalități de a încadra persoanele refugiate în câmpul muncii și de a înscrie copii la grădiniță din sat.
La fel de implicați au fost și localnicii din Talmaza, care și-au deschis porțile caselor pentru găzduirea refugiaților, compensând astfel lipsa centrelor de plasament în sat.
Primăria localității, la rândul său, a repartizat produse alimentare şi igienice colectate de la agenţi economici şi locuitori ai satului Talmaza, care s-au oferit ca voluntari. De asemenea, spune primarul Eugeniu Prutean, autoritățile locale au organizat transport gratuit pentru grupuri de refugiați către centrele de plasament din municipiul Chişinău.
 |  |  |
Autoritatea publică locală colaborează cu ONG-uri și cu localnicii, pentru asigura persoanelor refugiate necesarul de produse alimentare, de igienă, vestimentație, lemne de foc, transport ș.a. În plus, multe persoane din localitate își dedică timpul ca voluntari la vămile Palanca și Tudora, unde ghidează refugiații în ce privește transportul spre centrele de plasament din capitală.
Autoritățile locale din Căplani monitorizează în permanență persoanele refugiate, pentru a putea răspunde nevoilor acestora în timp util, ne spune primarul, Valeriu Tabunșcic.
Chiar dacă ajutorul din partea primăriilor este admirabil și necesar, el nu este simplu de oferit. În primul rând, la nivel local este dificil – uneori chiar imposibil – de îndeplinit necesități ce țin de servicii medicale specializate sau integrarea în câmpul muncii. În al doilea rând, toate eforturile financiare pentru sprijinirea refugiaților își lasă amprenta asupra bugetelor APL-urilor, majoritatea neavând resurse prevăzute pentru asemenea cheltuieli.
Într-o situație asemănătoare se găsește și comuna Albinețul Vechi, acolo unde primăria are dificultăți în reîncărcarea buteliei cu gaz și carburanți pentru familiile refugiate. Totodată, două persoane din Ucraina găzduite aici au solicitat angajarea în câmpul muncii, necesitate pentru care încă nu au fost puse la punct mecanisme și oportunități concrete.
La Bălți, necesitățile neacoperite sunt de ordin tehnic, inclusiv lipsa conexiunii la internet în cele trei centre de plasament aprobate, ceea ce împiedică participarea elevilor la lecțiile online. Chiar și în privința produselor alimentare și de strictă necesitate este dificil de a asigura un flux continuu, după cum declară primarul municipiului, Nicolai Grigorișin:
APL-urile sunt o parte importantă a ecosistemului de sprijin pentru refugiați, însă nu sunt singura. Pentru ca demersurile acestea de ajutor să fie sustenabile, este necesar de o mobilizare la unison din toate părțile — guvern, APL, donatori, societate civilă, agenți economici — conștienți de limitările și de aportul special al fiecăreia.
De la începutul războiului în Ucraina (perioada 24.02.2022, ora 04.00 - 31.03.2022, ora 06.00), de către Biroul migrație și azil au fost preluate 5.918 cereri de azil în Republica Moldova.
© ECOPRESA. All rights reserved *** Preluarea textelor care aparțin www.ecopresa.md poate fi făcută doar cu indicarea sursei și link activ către subiectul preluat.