(FOTO/INFOGRAFIC) Exemple pozitive din tranziția energetică verde a Republicii Moldova: de la inițiative locale la mega-proiecte naționale în domeniile eolian și fotovoltaic

Republica Moldova accelerează tranziția spre energie verde: în mai puțin de cinci ani, capacitățile instalate din surse regenerabile s-au multiplicat de 10 ori, ajungând să acopere chiar și 100% din consumul național la anumite ore ale zilei. Ca urmare, s-au redus importurile de energie, dar și emisiile de carbon (CO₂). De la turbinele eoliene ridicate cu investiții proprii la parcuri fotovoltaice de zeci de megawați, noile proiecte demonstrează că energia curată devine o resursă strategică și un pilon al independenței și securității noastre energetice. Parcurile eoliene și fotovoltaice nu înseamnă doar independență energetică pentru Republica Moldova, dar și aer mai curat, mai puțină poluare și șansa de a atinge obiectivele climatice europene. Republica Moldova urmărește ca, până în 2030, să atingă 27% energie regenerabilă în consumul final și 31,2% în consumul de electricitate.

Republica Moldova traversează o etapă de transformare energetică accelerată: momentul de glorie 23 august 2025

Sub ochii noștri, Republica Moldova își construiește o nouă coloană vertebrală energetică: curată, modernă și sustenabilă. Mii de consumatori sunt alimentați zilnic cu energie solară și eoliană produsă în țară.

În mai puțin de doi ani, capacitățile instalate din surse regenerabile — în special fotovoltaice și eoliene — au crescut semnificativ, grație unui pachet de politici publice eficiente, licitațiilor competitive și interesului manifestat de investitorii privați.

Momentul de glorie a venit pe 23 august 2025, când, la ora 12.00, consumul național de electricitate a fost acoperit 100% din regenerabile, cu importuri minime de 0,5 MW. A fost un simbol puternic al faptului că Republica Moldova poate deveni, măcar pentru anumite intervale, autonomă energetic și, în același timp, mult mai prietenoasă cu mediul.

Până în 2030, ținta oficială a Republicii Moldova este ca 31,2% din consumul de electricitate  să fie acoperit din surse verzi (energie eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, biomasa și biocombustibili). Dacă ritmul actual se menține, iar proiectele aflate în derulare se finalizează, acest obiectiv nu doar că va fi atins, dar chiar și depășit, în opinia observatorilor.

Ce înseamnă transformarea energetică actuală la nivel practic, pentru noi toți? O asemenea  expansiune a regenerabilelor generează nu doar energie curată, dar și efecte imediate benefice asupra securității energetice a țării, balanței comerciale, o calitate mai bună a vieții pentru comunități, beneficii directe pentru mediu: reducerea emisiilor de CO₂ și diminuarea poluării.

Dacă primele proiecte erau inițiative individuale, finanțate cu sacrificii personale, astăzi vorbim despre parcuri fotovoltaice și eoliene de zeci de megawați, construite cu tehnologie de ultimă generație și integrate în licitații competitive susținute de stat.

Chiperceni, Negureni, Rădeni – inițiative locale care au devenit mega-proiecte naționale în domeniile eolian și fotovoltaic

Chiperceni – pionierat în energia eoliană

La Chiperceni, Orhei, antreprenorul Constantin Mușițanu a ridicat un parc eolian – de patru ani, turbinele eoliene se învârt constant în vântul care  generează energie pentru sute de gospodării. Prima turbină, adusă din Germania, a fost instalată în 2021, urmată de o a doua. Investiția este curajoasă: se ridică la circa 600.000 de euro per turbină.

„Sperăm că 50 la sută din investiţii, posibil, au fost recuperate. Nu vă pot spune precis, pentru că nu am făcut un calcul. La ziua de azi e foarte greu de a face o prognoză de răscumpărare, din considerentul că suntem producători pe piaţa liberă. Nu avem un tarif fix şi vindem energia cu preţuri diferenţiate. Astăzi energia poate să coste 50 de bani, iar mâine poate să coste doi lei şi e foarte greu să faci o prognoză”, explică antreprenorul Constantin Muşiţanu.

Cele două turbine instalate la Chiperceni au o capacitate de aproape 4 MW –  suficientă pentru a alimenta până la 500 de gospodării pe parcursul unui an. 

Vânzarea energiei pe piața liberă, fără tarif fix, aduce provocări financiare, dar antreprenorul rămâne optimist. Proiectul de la Chiperceni este dovada că energia curată poate porni și din inițiative individuale, chiar dacă recuperarea investiției durează. 

În Republica Moldova sunt aplicate trei mecanisme de sprijin pentru producătorii de energie verde, garantând achiziționarea surplusului de energie livrată în rețea și ajutându-i astfel să-și recupereze investițiile:

– facturarea netă, care a înlocuit de la 1 ianuarie 2024 mecanismul de contorizare netă – valabilă în cazul micilor producători cu instalații destinate consumului propriu;

– tarif fix pentru 15 ani – pentru parcuri și centrale până la 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian;

– preț fix, la fel valabil 15 ani, în cazul parcurilor și centralelor mai mari de 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian, capacități atribuite prin licitație. 

Circa jumătate din centralele electrice fotovoltaice instalate își vând însă energia produsă pe piața liberă, ceea ce demonstrează că domeniul este atractiv și fără mecanismele de sprijin. 

„Dacă avem un vânt constant, îţi produce energie regenerabilă şi zi, şi noapte, ceea ce Soarele nu poate. Inclusiv toamna şi iarna”, subliniază Eugen Gârlea, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică Eoliană şi Fotovoltaică.

Ministerul Energiei anunță că urmează o a doua licitație pentru capacități mari, cu accent pe eolian și baterii de stocare – o premieră pentru Republica Moldova. „Va fi o licitaţie hibridă. Cu siguranţă, avem 173 MW pentru componenta de energie eoliană şi de 173 MW putere, cu centrale aferente de baterii de 22 MW putere şi minim 44 MWh capacitate de stocare,  ca să acopere acele dezechilibre şi să aibă o curbă de generare cât mai mare”, declară Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei.

Negureni – un parc fotovoltaic cu tehnologie de vârf, al doilea ca mărime din RM

La Negureni, raionul Telenești, compania „Lumina Noastră” a ridicat într-un timp record un parc fotovoltaic modern, cu tehnologie Siemens. Parcul produce zilnic aproape 300 megawați – suficient pentru alimentarea a 28.000 de locuințe. Conform capacității instalate, acesta este al doilea parc fotovoltaic ca mărime din țară.

 „Este o stație modernă, cu utilaje de la Siemens. În țară nu avem astfel de stații dotate. Totul este autonom – se fac doar verificările lunare și cele anuale”, spune Dumitru Plămădeală, administratorul companiei. 

Proiectul a fost realizat de 12 fondatori, sprijiniți de un credit bancar. Parcul fotovoltaic (capacitate instalată de 40 MW, dintre care 12 MW obținuți prin licitație) a demonstrat valoare strategică în momente critice: în timpul atacurilor asupra rețelelor din Ucraina, Republica Moldova s-a sprijinit pe energia livrată de la Negureni pentru a menține stabilitatea sistemului.

„Suprafața parcului este de 65 ha. Proiectul a fost realizat în mai puțin de un an și a fost dat în exploatare la sfârșitul lunii iunie curent, cu o investiție totală de 20 de milioane de euro. Așteptăm până la 10 ani pentru a recupera investiția. Timp de o lună produce 6 milioane kWh. Câștigarea licitației înseamnă stabilitate. Câștigând licitația, statul ne oferă o stabilitate de 12 MW, care vor fi procurați oricând, deja la tariful stabilit. 12 MWh avem obținuți la licitații, care o să meargă la Energocom, iar restul – pe piața liberă”, spune Gheorghe Stratan, managerul parcului fotovoltaic de la Negureni.

În perioada verii, vârfurile zilnice de consum  de energie electrică în Republica Moldova ating aproximativ 800 MW, astfel, parcul de la Negureni poate acoperi aproximativ 5% din cererea în orele de vârf, potrivit Carolinei Novac. „Este îmbucurător faptul că la Negureni sunt utilizate tehnologii de ultimă generație. Panourile instalate aici au o capacitate mult mai mare decât cele montate pe acoperișurile locuințelor. Aceste parcuri vor putea genera energie regenerabilă cel puțin pentru următorii 15 ani. Dar cel mai important lucru pentru noi este faptul că această energie nu doar că este una curată, fără emisii, produsă local, dar înseamna securitate energetică și cea mai ieftină energie generată”, mai menționează secretara de stat Carolina Novac.

Rădeni – parcul-fanion al Republicii Moldova

Cel mai mare parc fotovoltaic din Republica Moldova se află la Rădeni, în raionul Strășeni, pe o suprafață de 96 hectare. Capacitatea totală a acestuia este de 50 MW, dintre care 24 MW beneficiază de tarif fix pe 15 ani, restul fiind vânduți pe piața liberă.

Proiectul impresionează prin tehnologie: panouri bifaciale de 715 W, cu randament de 23%, instalate pentru prima dată în Republica Moldova. Construcția a durat doar opt luni – un record pentru un astfel de proiect.

Potrivit Ministerului Energiei, în Republica Moldova la finele lunii iulie 2025 erau instalate 782 MW în centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile, dintre care 529,33 MW provin din instalații fotovoltaice. În total, în țară sunt 345 de parcuri fotovoltaice în funcțiune, alături de 7.252 de prosumatori – persoane fizice sau juridice care au instalat panouri fotovoltaice pentru acoperirea consumului propriu, în cadrul mecanismelor de contorizare și facturare netă.

Parcurile fotovoltaice de la Rădeni și Negureni vor contribui semnificativ la acoperirea necesarului de energie electrică pentru malul drept al râului Nistru și la consolidarea securității energetice a țării.

Exemplele de la Chiperceni, Negureni și Rădeni arată nu doar diversitatea proiectelor, dar și determinarea antreprenorilor și a autorităților de a construi o piață modernă. Investițiile private, sprijinul politic prin licitații competitive și facilități fiscale, dar și integrarea treptată a soluțiilor de stocare marchează începutul unei noi realități energetice.

Provocările rămân: piața liberă încă aduce incertitudine pentru micii producători, iar infrastructura de transport și stocare trebuie extinsă rapid pentru a face față ritmului accelerat de instalare a panourilor și turbinelor. Totuși, direcția este clară: regenerabilele devin coloana vertebrală a securității energetice naționale.

 Energia verde – o măsură de securitate națională

„La sfârșitul lunii iulie 2025, capacitatea totală instalată de energie din surse regenerabile (E-SER) a atins impresionanta valoare de 784,09 MW  – o creștere de 204,7 MW față de finele anului trecut”, arată datele de la Centrul Național pentru Energie Durabilă. 

Instalațiile fotovoltaice domină clasamentul, cu o putere totală instalată de 545,61 MW (70%). Sunt urmate de:  Eolian – 214,58 MW (27%), Hidro – 16,75 MW (2%), Biogaz – 7,16 MW (1%). 

Potrivit Ministerului Energiei, „dezvoltarea este susținută de politici publice eficiente precum contorizarea netă, facturarea netă și tariful fix, care au contribuit la instalarea a peste 338 MW prin mecanisme de sprijin reglementate de stat. Tot mai mulți producători aleg să vândă energia regenerabilă pe piața liberă, demonstrând că investițiile în acest domeniu sunt rentabile și atractive pentru investitori”. 

Ministerul adaugă că „urmează actualizarea cadrului legal pentru a include soluții de stocare și a crește atractivitatea investițiilor în acest sector strategic”. 

Republica Moldova și-a asumat, până în 2030, atingerea următoarelor obiective energetice: cel puțin 27% din consumul final brut să fie energie din surse regenerabile și cel puțin 31,2% din consumul final brut de electricitate să provină din surse regenerabile. 

Aceste ținte sunt aliniate atât la angajamentele europene, cât și la Acordul de la Paris privind schimbările climatice. 

Iar veștile sunt foarte bune: în aprilie 2025, energia regenerabilă a acoperit 36% din consumul intern de electricitate (în martie – 23%). În ziua de 29 iunie a fost înregistrat un nou record: 48% de energie electrică din surse regenerabile interne în consumul total (în unele intervale orare, sursele regenerabile generau peste 82% din energia consumată).  Iar pe 23 august 2025, pentru prima dată, Republica Moldova și-a acoperit, la ora 12 ziua, 100% consumul de electricitate din surse regenerabile – un moment istoric pentru tranziția verde.

Totuși, potrivit Ministerului Energiei, pe tot parcursul anului 2025, se estimează că peste 20% (chiar vreo 27%, conform celor mai optimiste prognoze) din consumul total de energie va fi acoperit din surse verzi, deoarece în timpul iernii producția scade. Spre comparație: în 2024 energia regenerabilă a acoperit 16,7% din consum, în 2023 – 9,2%, iar în 2020 doar 3,1%.

Crizele energetice din ultimii ani au arătat vulnerabilitatea Republicii Moldova, dependentă istoric de importurile de gaze și electricitate. Integrarea treptată în rețeaua europeană ENTSO-E și politicile Ministerului Energiei au creat, însă, premisele unei schimbări structurale.

Energia verde nu mai este doar o opțiune de dezvoltare economică. Ea devine o măsură de securitate națională, reducând dependența de importuri imprevizibile și scumpe.

Fiecare megawatt produs din soare și vânt înseamnă mai puțină poluare și mai multă independență pentru Republica Moldova.

 Mecanisme de susținere și instrumente financiare

Republica Moldova a lansat licitații publice transparente pentru proiecte regenerabile mari. Procedura aduce un preț fix pentru energia produsă, garantat pe 15 ani, ceea ce asigură stabilitate pentru investitori.

Prima licitație „verde” a atras oferte record, estimate la peste 190 milioane de euro în investiții. Au fost alocate 60 MW pentru fotovoltaic și 105 MW pentru eolian, iar următoarele runde includ obligatoriu și soluții de stocare a energiei (baterii), pentru o integrare mai flexibilă a producției în sistem.

În paralel, statul a introdus facilități fiscale: TVA zero pentru montajul turbinelor eoliene și panourilor solare, taxe vamale reduse pentru echipamente, precum și mecanisme de garanții financiare.

Pentru micii producători, piața liberă rămâne încă volatilă, dar licitațiile creează un cadru de încredere pentru proiectele mari și medii.

Aceste date nu sunt doar statistici, economie și afaceri. Ele înseamnă, practic, mii de tone de emisii de carbon (CO₂) evitate anual și șansa ca aerul respirat în orașele și satele noastre să fie mai curat.

Decarbonizarea economiei și împădurirea ca măsură de absorbție

Prin Planul Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIEC) 2025-2030, adoptat de Guvern în februarie 2025, Republica Moldova se angajează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 68,5% pe malul drept al Nistrului până în 2030 (comparativ cu anul 1990), prin eliminarea treptată a combustibililor fosili.

Țara noastră, care nu este puternic industrializată, emite mai puțin de 1% din totalul global de gaze cu efect de seră, potrivit PNUD. Autoritățile și-au propus să compenseze integral aceste emisii prin decarbonizarea tuturor sectoarelor economiei, dar și prin măsuri de absorbție, cum ar fi împădurirea.

Programul Național de Împădurire prevede reabilitarea fondului forestier degradat și crearea de păduri noi pe aproximativ 150.000 de hectare în perioada 2023-2033. Astfel, suprafața de teren împădurit ar urma să crească la 15% din teritoriu, față de actualele 10-11% – un pas esențial, având în vedere că Republica Moldova are unul dintre cele mai scăzute grade de acoperire forestieră din Europa.

Autoare: Eleonora Lisnic

*** Material realizat de Ecopresa în cooperare cu Heinrich-Böll-Stiftung e.V.